Pomul vieții , cununa de spini,îndumnezeirea omului ,lucrarea vechilor sacerdoți .Gândirea ,cea mai evoluată facultate umană ,se vrea îndepărtată cu tot efortul de către new age ..

Să vedem ce implicații are Creierul,emoțiile ,sensibilitatea în dezvoltarea spirituală a fiecărui individ .

Pomul vieții , cununa de spini,îndumnezeirea omului ,lucrarea vechilor sacerdoți vs lucrarea new age de excludere a mentalului și vigilenței în general .Să vedem de ce așa zisa  noua religie universală își dorește cu tot dinadinsul să excludă cea mai evoluată facultate umană,gândirea.Sau să vedem motivul adevărat pentru care ei se opun religiei creștin ortodoxe .
Neuron piramidal cortical uman, evidențiat prin colorație Golgi . O dendrită apicală care se extinde vertical dinspre soma, și numeroase dendrite bazale care se extind în lateralul corpului celular. Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe).

De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor(suprafața neuronilor, nu volumul creierului).
Neuronii comunică între ei prin sinapse. Axonul terminal al unei celule nervoase intră în contact cu terminația dendritică a unui alt neuron. Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice, făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule.

Sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii.

În creierul uman există un număr imens de neuroni,formând un număr imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 16-18 miliarde(deși unii specialiști susțin existenta a 40 de miliarde,sau și mai exagerat,100 de miliarde) are în medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilalți neuroni,sau pană la 10 mii de sinapse.Din păcate,din diferite motive,numărul sinapselor nu e aproximabil,ci doar speculabil.Printre aceste motive putem enumera:

Intervalul(figurat) de sensibilitate și stimulabilitate specific fiecărui om afectează exponențial generarea de sinapse noi.Oamenii mai sensibili/stimulabili/energici/cu ‘piele’ mai subțire/mai deschiși la minte vor realiza mai multe sinapse.Până la 300% în plus.
Hrănirea adecvată până la dezvoltarea completă a creierului afectează crucial numărul de neuroni.Un copil de 5 ani bine hrănit(dar nu supraponderal) are 200g de creier în plus față de un copil de aceeași vârstă,personalitate și fizic dar prost hrănit.Conform matematicii sumei semnificative și a datelor anatomice statistice aceasta ar rezulta în până la 50% mai multe sinapse pentru un copil bine hrănit(dar nu supraponderal).

Acesta este motivul pentru care există ceva diferențe de mental și nu cum împrăștie new agiștii pe toate drumurile,spunând că acești copii paranormali apar din alte planuri ,planete și stele mișcătoare,pe care-i numesc indigo,de cristal sau mai știu eu ce titluri inventate de dânșii.
În fiecare zi un om pierde aprox. 100 de mii de neuroni,deci aprox. 3 miliarde în toată viața.Astfel,un bătrân la sfârșitul vieții ar putea avea 35% mai puține sinapse decât în momentul nașterii sale.
Femeile au în medie cu 16% mai puțini neuroni decât bărbații,asta poate însemna 30% mai puține sinapse.
Experiența de viață are un rol imens în crearea sinapselor.Oamenii cu o vastă experiență de viață pot avea chiar de cinci ori mai multe sinapse neocorticale.
Dezechilibrul hormonal,prezența bolilor ce afectează creierul sau mutațiile genetice pot reduce numărul de sinapse până la zero,în cazuri nefericite.
O viață sexuală dezechilibrată(prea mult intercurs,masturbație,utilizarea pastilelor de potență) contribuie cu până la 5% în minus.
Consumul de droguri sau halucinogene timp de doar doi ani reduce numărul de neuroni cu 40%,deci nr. de sinapse cu 70% în multe cazuri.
Trebuie menționat că aceste procente nu se iau sumativ ci multiplicativ.Mai trebuie precizat că sinapsele nu reflectă doar inteligența,ci și capacitatea de supraviețuire și chiar forța fizică.(https://ro.wikipedia.org/wiki/Neuron)

Să vedem acum ce ne transmite doctrina strămoșească despre organizarea și lucrarea religioasă la nivel macro, creată de sacerdoții Daci:

…Axyntele era în tradiţia veche cel care organiza textele de rugă în temple, în biserică. Şi toată concepţia despre creerea unui asemenea text purta numele de axyon. Deci, în Tracia, după aceea la români, întrega sfântă Tradiţie, se bazează pe această concepţie a axyonului, tradus mai simplu, pe româneşte: toate firele necunoscute luate în stăpânire de la cadrul lor de fixare sau de la axa de fixare. Tracia este o axă, Dacia este o axă şi între ele se află citirea etimologică a cursului, Geția. Acesta este sistemul pe care s-a organizat întreaga sfântă tradiţie strămoşească şi astăzi creştin românească. Tracia era axa corpului T’ra terestru, era axa din interiorul Pământului, care traversează dintr-o parte încealaltă Pământul, deci era un fel de Ax Mundi. Iar Dacia era braţul dat din această axă.
Deci axyntele organiza aceste texte de rugă în templele străbune, iar mai apoi în biserici. Rugăciunile sunt ceea ce noi numim kantre. Mantrele sunt cuvinte care au valoare de tratare, sunt cuvinte esență. Kantrele sunt descântece…..Sistemul străbunilor noştri era cuvântul. Ei ştiau foarte bine fiecare cuvânt cu ce fibră a trupului se rosteşte; că noi de fapt rostim cuvântul cu câte o fibră a trupului nostru. Şi în permanenţă, gândirea fiind cea mai evoluată facultate, ea apelează la toate mecanismele noastre somatice

. Fiecare grup, cuvânt, este localizat pe un meridian și asta dă starea de echilibru sau de dezechilibru în întreaga ființă; atât în corpul fizic cât și în corpurile subtile care alcătuiesc structura sufletului.

În genere ființa umană creează un limbaj logic, adică o experienţă abstractă care să răspundă numărului mare de noţiuni, de cuvinte, pe care el le-a elaborat în experiența sa logic concretă. Acestea se înscriu şi ele, la rândul lor, în creier, conlucrează cu experienţa concret senzorială şi creează un soft exact în sensul în care îl cunoaştem noi astăzi. Acest soft, îl îmbogăţeşte mereu, până în momentul în care cunoaşterea depăşeşte capacitatea pur şi simplu a unui om,
Mântuitor este cel care aduce oamenilor înțelepciunea divină, Mântuitorul nu apare decât în conceptul de MYNTOIA, adică „împlinirea Eu-lui.” S-a împlinit mintea, apare Mântuitorul ! ….Grigore Albu Gral

Și iarăși am ajuns la cultul arborelui,sau dendromagia ,știința teologilor,sacerdoților și iată la ce face referire că te trec fiori de-a dreptul de câtă cunoaștere au dat dovadă cu mii de ani în urmă,organizând spațiul terestru ca pe un creier imens.

Mai multe detalii aici https://sssefora.wordpress.com/2015/06/28/profetiile-d-nului-profesor-grigore-albu-gral/

In realitate avem 13 simturi, ne informeaza Dragos Cirneci, doctor in psihologie si specialist in neurostiinte. Pe langa cele “clasice” – vizual, olfactiv, auditiv, tactil si auditiv, mai avem simtul echilibrului, somato-kinestezic, visceral, chimic, al durerii, al temperaturii, feromonal si cel al luminii albastre (care nu are nici o legatura cu cel vizual).

http://gandirelogica.blogspot.ro/2011/08/cate-simturi-are-omul.html

http://docslide.us/documents/curs-de-neuropsihologie1.html

Dintre toate marile spirite care au trait pe Terra, Iisus are cea mai perfecta acoperire stiintifica.

lumina-invierii-sabatoarea-pascala-copil-care-ia-lumina-invierii

” Eu nu cred in Iisus doar pentru ca asa am fost educat de parinti. Sunt un intelectual trecut prin scoli, care a cautat sa isi explice lumea. Dar dintre toate marile spirite care au trait pe Terra ( Budha, Confucius, Pitagora, etc) Iisus are cea mai perfecta acoperire stiintifica. Am luat la rand toate notiunile predicate de el si toate pot fi explicate in termenii stiintelor actuale. Va dau doar un exemplu. Ce inseamna iertarea ? Din punct de vedere spiritual, inseamna pace si armonie. Din punct de vedere stiintific, prin iertare, la nivelul ADN, modelul negativ este pur si simplu sters si se instaleaza in corp o buna chimie si un echilibru energetic. E fantastic, e pur si simplu ca resetarea unui computer. Despre puterea credintei […], Iisus ar fi putut zice ” eu te-am vindecat” , dar a ales sa spuna “credinta ta te-a vindecat”. Cand crezi, iti mobilizezi toate mecanismele de vindecare. Dar a sti ca Dumnezeu exista nu e totul. Doar religia iti da trairea emotiei transformatoare, acea deschidere a sufletului prin care traiesti cu adevarat relatia cu Dumnezeu. Nu doar mersul la biserica e important, ci si puterea rugaciunii pe care o poti face oriunde.[…] Criza lumii actuale este in primul rand o criza morala, pentru ca oamenii nu stiu cine sunt cu adevarat. Omenirea se indreapta catre o noua constiinta, spre o noua umanitate.[…] Se crede si ca ADN-ul nostru ar putea sa ajunga, in plan energetic, la 36 de spirale in loc de 2. Lumea viitoare va fi a spiritualitatii si a celor supradotati”. D.C.Dulcan interviu .

Experienţa morţii clinice a fost un mare dar pe care Dumnezeu ni l-a dat pentru a ne aviza că trebuie să schimbăm drumul pe care am mers până acum. Nu întâmplător, Iisus a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.” Este prima oară în istoria Universului când, în planul celest, s-a decis ca lumea noastră să fie izbăvită nu prin moarte, ci prin spiritualizare.Ni s-a arătat Adevărul, ni s-a arătat Calea. Este rândul nostru să răspundem chemării divine.Suntem cu toţii prinşi acum în marele val al purificării, al trecerii de la materialitate la spiritualitate. Am certitudinea că „ora astrală a omenirii” este aproape. De dincolo ni s-au dat toate semnele şi toate avertismentele. Sper să avem înţelepciunea necesară de a nu pierde şi această ultimă şansă….Dumitru Constantin-Dulcan

 

Yoga.spiritualitate new age – spălare pe creier.

 

Iluminați yoga în timp ce ridică kundalini :))))))))))

YOGA / Budhism – MINCIUNA REINCARNARII
 
Traditiile spirituale orientale, din nefericire, sunt bazate pe invataturi foarte periculoase precum spiritismul, reincarnarea si continuitatea de viata a sufletului uman dupa decesul fizic. Pe eroarea fundamentala, ca omul ar fi nemuritor din fire, se bazeaza doctrina despre starea constienta a omului dupa moarte. Invatatura, ca omul ramane constient si cand e mort, si in deosebi credinta ca spiritele mortilor intervin sa faca servicii celor vii, a pregatit calea pentru spiritismul modern.
 
Ciocaniturile misterioase, cu care a inceput spiritismul modern, n-au fost rezultatul unor inselatorii sau agilitati omenesti; pusi in fata manifestarilor, ce nu pot fi socotite decat ca supranaturale, oamenii sunt prinsi intr-o capcana periculoasa. Cui apartin vocile care transmit mesaje prin mediumul spiritist? Cine sunt spiritile care apar sub numele unor persoane iubite, rude sau personalitati raposate? Raspunsul se gaseste in Cartea lui Enoh, carte profetica scoasa din Biblie la Conciliul de la Laodiceea din anul 363-364 e.n.:”Si acum, uriasii care sunt rezultatul targului dintre spirit si carne, se vor nui pe Pamant spirite rele si ele vor trai pe Pamant.
 
Ei vor procrea la randul lor spirite rele, pentru ca ei tin de Cer cu o parte a firii lor pentru ca isi trag samanta din ingeri. Spiritele uriasilor vor fi ca norii care aduc peste Pamant nenorociri de toate soiurile, ciuma, razboiul, foametea. Ele nu vor bea si nu vor manca, invizibile pentru toate privirile, ele se vor amesteca intre barbati si femei.”Biblia afirma ca mortii, buni sau rai, dorm in mormintele lor, pana in ziua cea mare a Invierii. Prin minciuna spiritismului, jertfa lui ISUS este anulata, pentru cei care cred in aceasta doctrina.
 
Moartea aceasta curenta, a fiecaruia dintre noi, buni sau rai, este temporara. Ea este de fapt o degradare fizica, urmare a neascultarii prin intreruperea contactului cu Pomul Vietii. Ea nu are de ce sa ne sperie decat daca nu suntem impacati cu Dumnezeu. La judecata de apoi, moartea a doua este pedeapsa pentru neascultarea, este penalizarea, este stergerea definitiva a persoanei care nu s-a pocait din existenta lumilor lui Dumnezeu.
 
Speranta in fericirea nemuritoarea imediat dupa moarte a dus la raspandita neglijare a doctrinei biblice despre inviere. Invierea se va produce prin rematerializarea subconstientului omului care pastreaza toate amintirile din cursul vietii si care este amprenta sau codul care cuprinde caracteristicile si personalitatea sa.Reincarnarea este si ea o doctrina periculoasa pentru ca, din nou, anuleaza jertfa lui ISUS facuta pentru salvarea omului. Fiecare fiinta in cer si pe pamant isi are identitatea ei stricta. Nu se poate amesteca, inlocui sau confunda. Nu exista intamplarea ca macar doi oameni sa aiba amprente identice. Aceasta pentru a sta el/ea insusi in fata lui Dumnezeu. Este mult mai usor sa crezi in reincarnare si sa eviti responsabilitatea pentru propriile actiuni, decat sa crezi in inviere si intr-o judecata viitoarea dreapta.
 
Reincarnarea, ca fenomen global (este posibil sa fie permisa, in cazuri extrem de izolate, ca exemplu moartea prematura a unor copii nevinovati), nu poate exista; din cateva mii de oameni cati erau la inceput nu se putea ajunge la cateva miliarde de suflete prin reincarnare. De asemenea, este foarte interesant de notat faptul ca toate informatiile referitoare la reincarnare provin din mesajele primite din spiritism, de catre diversi “medium”; aceste mesaje descriu un asa numit “corp duh” care contine sigilii karmice ale vietilor “trecute” (neexistente), deci iarasi o mare inselatorie.
 
Un documentar extrem de relevant depre Yoga e “Brainwashing – Gods of the New Age – Religion Exposed as a Fraud”. Se poate descarca gratuit de la adresa http://www.isohunt.com/torrents/?ihq=Gods+of+the+New+Age+-+ (da-ti copy/paste in browser) sau de pe orice site cu fisiere torrent.
Acest documentar (1h46`) relateaza cum Yoga a distrus sute de mii de indivizi si familii in India, a imbogatit mii de guru cu palate si Rolls-Royce-uri.
 
Acestor masteri li se serveste masa de 6 ori pe zi in farfurii de argint iar discipolii saruta praful de pe drum dupa trecerea lor. Ipocrizia lor nu are limite. Sustin ca toate posesiile discipolilor sa le fie donate lor deoarece ei, masterii sunt singurii capabilii sa le detina, incat sunt suficient de evoluati spiritual pentru a nu fi atasati de bunurile materiale. Dupa exploatarea crunta a celor din orient, acesti guru au sosit in Occident evident atrasi de discipoli cu mai multi bani.
 
Acest fenomen nu e nou. In anii 60 Beatles si John Lenon facea propaganda pe fata la toate concertele pentru Yoga, miscarea scientologia, meditatia transcedentala. Ce sustin acestea?
1. Lepadarea de Isus Christos
2. Inlocuirea Invierii cu Reincarnarea
3. Supunrea totala fata de master, care e mai mare decat D-zeu
4. Asigurarea de venituri materiale pentru master prin orice misloace, contrabanda, trafic de droguri, prostitutie, inselatorie (unii declarau ca sunt de la Armata Salvarii, altii ca strang bani pentru recuperarea soldatilor americani din Vietnam, erau in stare de orice minciuna).
5. Parasirea familiei si locuirea in ashram-uri unde femeilor li se interzice sa aiba copii. Guru doreste in special femei tinere si aratoase pentru tantra yoga, cunoasterea lui D-zeu prin sex. D-zeu fiind de fapt chiar Guru.
 
6. Se interzice iubirea altei persoane (sot, copii). Este permisa venerarea / inchinarea doar catre master-ul de yoga.
 
7. Inducerea in subconstientul adeptilor a faptului ca master-ul e cunoscatorul adevarului absolut, imposibil de inteles pe loc de catre discipol. Le lasa de inteles ca doar peste multi ani, (dupa ce masterul va distruge familia si posesiile materiale ale discipolului) învăţăcelul va ajunge sa cunoasca acel adevar absolut.
 
 
Isus spunea, “vindeti tot si dati saracilor, apoi urmati-mi Mie”.
Un Guru spune: “vindeti tot ce aveti si dati-mi mie si astfel eliberati de sclavia lucrurilor mateiale veti cunoaste lucrurile spirituale doar prin mine”.
 
 
De unde vin aceste lucrări de ratacire? Cine le face? Care e categoria de oameni vulnerabili in faţa masterilor orientali? Tuturor celor lipsiti de adevaratul D-zeu li s-a promis chiar de catre D-zeu in Biblie ca le va trimte o lucrare de ratacire, ca sa accepte minciuna in locul adevarului. Putem trage de aici concluzia ca acesti oameni au iubit de la bun inceput minciuna si pe tatal minciunii?
 
Cine sunt entitaţile spirituale care insufla pe pe acesti amăgitori? Sunt entitati demonice, iar unele biserici au incercat o clasificare simplista a lor, dupa modul in care ei actioneaza asupra oamenilor.
 
Categorii de oameni aflate sub influenţa entităţilor malefice / Clasificarea entităţilor malefice şi acţiunile lor asupra oamenilor
 
1.Oameni aflati sub influenţa “demonilor mâniei” (cei mai inferiori):
 
– oameni care sufera de mania persecutiei, au fost persecutati si au devenit persecutori, sau li s-a parut ca sunt persecutati
 
– bolnavii de schizofrenie paranoida
 
– cei cu personalitate paranoida
 
– alcoolicii (cei care si-au dezvoltat in creier circuite reverberante care le paraziteaza permanent gandirea si simt nevoia de a le bloca cu alcool)
 
– orice om care iubeste violenta gratuita, “ataca inainte de a fi atacat”
 
2. Oameni aflati sub influenţa “demonilor pofticiosi”
 
– dependentii de mancare (se spune ca diabetul de tip I are ca şi cauză spirituală lacomia)
 
– oamenii bolnavi de dependenta de sex, pornografie
 
– colecţionarii de bunuri materiale, obiecte de arta (de curând un politician român şi-a deschis casa publicului, tablourile lipseau doar din bucătărie, unde ar fi fost deteriorate de abur)
 
– cleptomanii, hoţii care fură cu sau fără protecţia legii
 
3. Oameni aflati sub influenţa “demonilor Arhiconi, sau intelectuali”
 
– sunt creatorii religiilor (in afara de Isus), amagirilor spirituale, astrologiei, scopul lor e sa le ofere oamenilor un REPER CONCRET cu privire la bunastearea lor viitoare …pe PAMANT; subjugat de ei se lasa orice om materialist, fara talent in producerea banului pe cai cinstite si exasperat de incertitudinile vieţii sale materiale si sociale
 
– orice om dornic de a obtine o pozitie sociala cat mai inalta, prin minciună, înşelatorie, diversiune, calomnie, o caracteristică frecvent întâlnită la politicieni
 
– orice om MATERIALIST, mort spiritual, dornic din snobism de a parea in ochii sai si a altora ca are aspiratii spirituale (vezi yoga, francmasoneria, astrologia, practicile bioenergetice, Reiki etc., naturismul extrem)Sursa articol : http://www.info.home.ro/13.html
 
Isus Hristos spunea Credința voastră v-a vindecat,credința voastră vă mântuiește ,credința voastră vă purifică ,credința voastră vă face să mutați munții din loc și nu orgonii,cărțile de tarot sau tot felul de bolovani ca surogat .

Confederația galactico-satanică de spălare pe creier -Occupy LOVE-Unconditional Love-a New Social Psychology Manipulation

218528113_1280x720

Confederația galactico-satanică de spălare pe creier -Occupy LOVE-Unconditional Love-a New Social Psychology Manipulation – Cum să recunoști un manipulator emoțional- Cum să te protejezi de vampirii energetici -Nu poți schimba lumea spunându-i că o iubești ,nici vorbă !!!!!!

Deschideți ochii ,Treziți-vă oameni buni !!!!!!

Virtuţile şi defectele noastre sunt inseparabile, la fel ca forţa şi materia.

Virtuţile şi defectele noastre sunt inseparabile, la fel ca forţa şi materia. Când se separă, omul încetează să existe…Nicolae Tesla


Și-atunci ce ne spun gnosticii e degeaba ,fiindcă universul într-adevăr este creat din plus și minus ,ca o baterie ,iar energia reținută într-însa, sau consumată dintr-însa ține exact de ambii poli ,la fel noi oamenii ,dacă suntem recipiente energetice ,primim și oferim energie prin ambii poli ,dacă nu i-am avea,nu am exista,ce simplu ,echilibrul la urma urmei înseamnă viață,primești și oferi pentru a trăi în echilibru ,sau echilibrul e viața însăși ?!
Și poate că tocmai aceasta reprezintă cunoașterea de sine,să te cunoști într-atât de bine,încât să-ți conștientizezi toate defectele si toate virtuțiile ,iar prin puterea de organizare sau cumpătare ,să poți trăi și purcede pe alte niveluri superioare ,prin puterea de a crea ,de a gândi și focaliza prin puterile proprii într-atât de mult ,încât să putem fi părtași la viitorul universului ? sau măcar unul din instrumentiștii Marelui Ansamblu al Sferelor Înalte ,participând cu propria partitură ?! Prin urmare Lumina își găsește lăcașul complet numai în sufletele virtuoase ,exact așa cum ne învață cea mai frumoasă Dogmă a Luminii,Creștinismul Ortodox .

Virtute (greacă αρετη; latină virtus) este deprinderea și stăruința statornică de a împlini, cu ajutorul harului dumnezeiesc, legea morală întreagă, biruind diversele ispite venite din partea Celui Rău. Veghea și rugăciunea sunt armele pentru a birui ispitele precum spune chiar Mântuitorul:Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită.(Mt26.41)
Facerea spune că omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Ioan din Damasc scrie: ‘Exprimarea după chipul indică rațiunea și libertatea, în timp ce exprimarea după asemănarea indică îndumnezeirea prin virtute.’ Dobândirea virtuților este redobândirea asemănării cu Dumnezeu.
Spre deosebire de chipul lui Dumnezeu, care nu poate fi niciodată pierdut nici chiar de cei mai păcătoși oameni, asemănarea depinde de alegerea morală, de ,,virtute”. Virtuțile nu sunt o înzestrare pe care omul o are de la început, ci un obiectiv la care trebuie să ajungă, care poate fi obținut prin efortul propriu și prin Harul lui Dumnezeu.
Iar Tesla nu face altceva decât să ne întărească adevărul despre adevărata învățătură a isihaștilor ,el însuși fiind unul asemeni ,toată viața sa,necunoscând jocurile extazului despre care ne vorbesc gnosticii cu atâta ardoare .

Însușirile virtuții creștine sunt:
1) Tăria și curajul de a împlini virtutea
Mântuitorul spune:Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăția cerurilor se ia prin asalt, iar cei ce dau asaltul o cuceresc. (Matei 11.12)
Apostolul Pavel scrie efesenilor:
10.În sfârșit, fraților, întăriți-vă în Domnul și întru puterea tăriei Lui. 11. Îmbrăcați-vă cu toate armele lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor diavolului. (Efes6.10-11)
Apostolul Pavel scrie filipenilor:Pe toate le pot întru Hristos, Cel ce mă întărește.(Flp4.13)
2) Alegerea virtuții trebuie să fie de bună voie, adică să respecte libertatea omului:
Apostolul Pavel spune:,,Căci dacă fac aceasta de bună voie, am plată; dar dacă o fac fără voie, am numai o slujire încredințată.”(1Cor9.17)
3) Virtutea trebuie să se arate prin fapte:
Iisus spune:Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. (Matei 7.21),,Copilașilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta și cu adevărul.”, îndeamnă apostolul Ioan(1Ioan3.18),,Cine are poruncile Mele și le păzește, acela Mă iubește; și cine Mă iubește, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, și Mă voi arăta lui.“, arată Mântuitorul(Ioan14.21)
4) Virtuțile creștinilor izvorăsc din dragoste
Iată ce spune apostolul Pavel:
4Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
5nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău,
6nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
7acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul. (1Cor13.4-7)

Virtuțile sunt de două feluri
a)Virtuți teologice
1) Credința este una din cele trei virtuți teologice (alături de nădejde și iubire) prin care omul crede în existența Sfintei Treimi (Dumnezeu-Tatăl, Iisus Hristos și Duhul Sfânt), a duhurilor (îngerii și demonii), a lumii ca zidire a lui Dumnezeu, în tainele Bisericii, în învierea morților, în Judecată și în (raiul și iadul) care urmează după viața pământească.
2) Nădejdea în Dumnezeu și în făgăduințele sale (învierea morților, viața veșnică în rai) este una din cele trei virtuți teologice. Omul nu trebuie să-și pună nădejdea în el (în forțele proprii, în banii săi) sau în alții, nu trebuie să se deznădăjduiască indiferent de păcatul săvârșit, dar nici să nădăjduiască fără frică în mila lui Dumnezeu. El trebuie să-și pună nădejdea numai în Dumnezeu, să păzească poruncile Domnului și el va fi scăpat din nevoi și ajutat, urmând, la venirea a doua a lui Hristos, să intre în stăpânirea pământului.
3) Iubirea (dragostea) este cea mai mare dintre cele trei virtuți teologice (celelalte două fiind credința și nădejdea) precum spune apostolul Pavel (1Cor13.13). ,,Dumnezeu este dragoste” (1Ioan4.8,16) și dragostea este de la Dumnezeu (1Ioan4.7), arată apostolul Ioan. Ea este, nesfârșită (1Cor8.8), asemenea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel învață că fără iubire toate virtuțile (darul grăirii în limbi străine, darul proorociei, darul cunoașterii totale, darul credinței perfecte, darul milei absolute, darul ascezei) nu folosesc la nimic. Cel ce are dragoste nu suferă de păcate- continuă apostolul Pavel- căci dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire. Cel ce iubește are și celelalte virtuți, este și îndelung-răbdător, și bun, se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul, încheie Pavel (1Cor13.4-7).

,,Cine acoperă o greșală, caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni.”, învață Solomon (Prov17.9) Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate greșelile, arată același Solomon (Prov10.12). ,,Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate de la rău.”, învață același Solomon (Prov16.6). Porunca iubirii lui Dumnezeu și porunca iubirii aproapelui cuprind toată Legea și toți proorocii, după cum spune Iisus (Mat22.37-40). Tot Mântuitorul spune că trebuie să ne iubim unii pe alții așa cum ne-a iubit El.(Ioan13.34) Există mai multe feluri de iubire: iubirea oamenilor de către Dumnezeu, iubirea lui Dumnezeu (de către oameni), iubirea aproapelui. Iubirea aproapelui are mai multe cazuri particulare: iubirea bărbat-femeie, iubirea părinți-copii, iubirea vrăjmașilor, iubirea străinilor, iubirea stăpânului de către rob, iubirea dintre prieteni, iubirea de sine.
b) Virtuți morale
1) Înțelepciunea și priceperea sunt virtuți morale care înseamnă păzirea și împlinirea legilor și poruncilor lui Dumnezeu.
2) Smerenia este o virtute morală care constă în ajutarea, slujirea, punerea mai presus a celorlalți. Ea este opusă mândriei, egoismului și slavei deșarte. Smerenia se însoțește cu inocența și curățenia copiilor, cu înțelepciunea, cu harul Domnului, cu cinstea și cunoștința căii Domnului și, în scurtă vreme, cu bogăția, slava, mântuirea și viața veșnică. Dumnezeu înviorează duhurile smerite și mângâie pe cei smeriți. Biblia oferă atât modele de smeriri (Nabucodonosor, Ahab, Manase) cât și modele de smerenie (Iosia, Ezdra, psalmistul David, Fecioara Maria, apostolul Pavel și modelul suprem, Iisus). Smerenia trebuie să fie podoaba tuturor, apostoli precum Pavel sau oameni obișnuiți, bărbați sau femei, tineri sau bătrâni, săraci sau bogați.
3) Sinceritatea, adică respectarea adevărului. Adevărul este o valoare pe care omul trebuie s-o respecte și s-o caute. El are două sensuri: primul se referă la adevărul cel știut de om (rezultat din corespondența cu faptele reale) iar al doilea sens se referă la calea dreaptă a credinței creștine. În primul sens omul trebuie să umble în adevăr, adică să evite minciuna, să spună tot adevărul (respectând confidențialitatea unor informații profesionale sau personale).

În al doilea sens adevărul credinței creștine eliberează pe om din robia păcatului. Mântuitorul nostru ,,voiește ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoștința adevărului; de aceea preotul trebuie ,,să îndrepte cu blândețe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăința, ca să ajungă la cunoștința adevărului”; Dumnezeul cel Viu este ,,stâlpul și temelia adevărului. Iisus însuși este ,,calea, adevărul și viața.” Duhul Sfânt este ,,duhul adevărului”. Apostolul Iacov arată că întoarcerea la adevăr a unui rătăcit mântuiește un suflet de la moarte, acoperind multe păcate.
4) Cumpătarea adică evitarea lăcomiei de băutură și mâncare, dar și cumpătarea în îmbrăcăminte (Prov7.10) și în vorbă[
5) Răbdarea este o virtute care constă în puterea de a îndura greutățile și neplăcerile vieții, de a aștepta în liniște evenimentele vieții și intrarea în împărăția lui Dumnezeu. Ea este roada Duhului, podoaba sufletului, mediul prielnic în care cuvântul lui Dumnezeu face roadă. Pierderea răbdării poate duce la revolta față de Dumnezeu. Înțelepciunea, dragostea și necazurile, ca încercări ale credinței, aduc răbdare. Nădejdea creștină, care vizează lucrurile nevăzute, și anume împărăția lui Dumnezeu, necesită răbdare prin însăși natura ei. Creștinul trebuie să fie răbdător și neclintit în crâncene încercări ca Iov , răbdător ca prigoniții apostoli, sau ca Hristos care, nevinovat fiind, a răbdat moarte de ocară pentru a ne curăța de păcate. Creștinul trebuie să fie conștient că prin credință și răbdare moștenim făgăduințele căci ,,cine va răbda până la sfârșit, va fi mântuit”.
6) Stăruința în bine (perseverența) este o virtute morală care constă în perseverența în păzirea poruncilor, în rugăciune și în împărtășirea de tainele Bisericii.
7) Blândețea este o virtute morală care constă într-o atitudine calmă, domoală, pașnică, prietenoasă, caldă, înțelegătoare, omenoasă față de cei din jur. Ea este o roadă a Duhului, o îmbrăcăminte a inimii care trebuie căutată. Ea domolește mânia și înțelepciunea adevărată este însoțită întotdeauna de blândețe. Creștinii vor învăța și îndrepta pe alții cu blândețe, iar necredincioșii trebuie să fie blânzi cu cei care-i învață. Psalmistul ne încredințează că cei blânzi vor avea belșug de pace iar Mântuitorul arată că cei blânzi vor moșteni pământul la sfârșitul acestui veac. Modelul suprem este Iisus, cel care este blând și smerit cu inima, păstorul care călăuzește blând oile sale.
8) Pacea
9) Prietenia este una din virtuțile morale, care constă în a iubi oricând, chiar și în nenorocire.
10) Iertarea este una dintre virtuțile creștine fundamentale. Ea este una din caracteristicile definitorii ale lui Dumnezeu, care este iertător, dar și drept, potrivit unei măsuri și a unei pedagogii care întrec puterea de înțelegere omenească. În Legea Veche existau anumite păcate pentru care erau rânduite jertfe de ispășire a păcatelor, care aduceau iertarea acestora. De asemenea, o dată la șapte ani era instituit anul iertării în care cei care împrumutaseră bani erau obligați să-și ierte datornicii; oamenii erau în același timp chemați să nu refuze vreun împrumut în preajma acestui an și să nu-l dea cu părere de rău, ci să-i ajute pe cei lipsiți pentru a diminua sărăcia din țară. Tot în acea zi se citea și Legea în auzul poporului. Botezul lui Ioan era botezul pocăinței spre iertarea păcatelor.

Iisus a venit pe pământ având, în calitatea sa de Dumnezeu, puterea de a ierta păcatele, pe care și-o exercită în câteva cazuri, scandalizând pe mulți care nu ajunseseră să recunoască în El dumnezeirea adevărată. Iisus, care-i învață pe apostoli rugăciunea Tatăl nostru, arată că atunci când ne rugăm, noi trebuie să cerem lui Dumnezeu să ne ierte greșalele noastre precum iertăm și noi greșiților noștri și, mai mult, ne spune că dacă nu vom ierta acestora, nici Dumnezeu nu ne va ierta nouă greșelile. Mântuitorul ne învață ce trebuie să facem când cineva greșește față de noi. Iisus a transmis puterea de a ierta păcatele apostolilor care au transmis-o la rândul lor preoților. Iertarea păcatelor se obține astăzi prin spovedanie și împărtășanie în cadrul Bisericii. Există și o iertare care este un păcat și anume iertarea infractorilor de către judecători, care este o scârbă înaintea Domnului.
11) Mila este o virtute morală prin care este ajutat cel în nevoie. Una dintre caracteristicile esențiale ale lui Dumnezeu este mila: ,,Dumnezeu [este] iubitor de oameni, milostiv, îndelung-răbdător, plin de îndurare și de dreptate, care păzește adevărul și arată milă la mii de neamuri Domnul” (Ieșirea 34,6–7). Tradiția Bisericii arată că se face vinovat de un păcat împotriva Duhului Sfânt acela care păcătuiește neîncetat bazându-se pe faptul că Dumnezeu, fiind milostiv, îl va ierta la nesfârșit; la fel cel care și-a pierdut nădejdea în mila lui Dumnezeu, crezând că păcatele lui sunt atât de mari încât ele nu vor mai putea găsi iertare la Dumnezeu. Acestea două sunt păcate împotriva virtuții teologice a nădejdii.

Omul trebuie sa urmeze modelul de milostenie al lui Dumnezeu:Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv”, îndeamnă Iisus (Luca 6, 36) precum a făcut tatăl fiului risipitor cu fiul său care s-a pocăit. Cel ce este milostiv își face bine sufletului propriu prin mila sa, îl cinstește pe Dumnezeu și este binecuvântat de Acesta care îl răsplătește în nenumărate feluri. Sufletul binefăcător va fi săturat, și cel ce udă pe alții va fi udat și el, ne încredințează Solomon.(Proverbe 11,25) Mila trebuie făcută în ascuns, fără să știe stânga ce face dreapta, cum spune Iisus, și cu bucurie, cum spune apostolul Pavel. Cel milostiv face daruri și acordă împrumuturi.

Mila este una din podoabele creștinului. Modele de milă au fost Iov, Tabita, Corneliu, Pavel și, mai presus de toate, Iisus, care s-a milostivit de toți bolnavii cărora le-a dăruit tămăduirea. Mila poate îmbrăca însă și forme negative, atunci când se referă la mila față de infractori care se traduce prin nepedepsirea acestora pentru infracțiunile comise (Deuteronom 13.8; 19,13; 19, 21; Evrei 10,28).
12) Dreptatea este una din virtuțile morale. Ea constă în respectarea atât a poruncilor, îndemnurilor creștine cât și a legilor țării.
13) Hărnicia este una din virtuțile morale care constă în a munci cu sârg și care duce la sporirea cinstită a veniturilor.

Interviu cu Nicolae Tesla pentru revista “Immortality”

Exact cum am susținut întotdeauna ,Îndrăgosteala n-are nicio treabă cu Cunoașterea ,ori una ,ori alta .

Interviu cu NIKOLA TESLA pentru revista “Immortality”

Acesta afost realizat în laboratorul său din Colorado Springs în anul 1899.

Totul este Lumină. Într-una din razele sale este destinul naţiunilor, fiecare naţiune are propria sa rază în acest mare izvor de lumină, pe care îl vedem sub forma Soarelui. Şi aminteste-ţi că nu este om care să fi existat şi să nu fi murit!

Nikola Tesla _ Portret albastruJURNALIST: Domnule Tesla, dumneavoastră aţi câştigat gloria omului care a fost implicat în procesele cosmice. Cine sunteţi dumneavoastră domnule Tesla?
TESLA: E o intrebare foarte interesantă, domnule Smith şi voi incerca să îi dau răspunsul potrivit. JURNALIST: Se spune că dumneavoastră sunteţi din Croaţia, din zona numita Lika, unde împreuna cu lumea, cresc copacii, pietrele şi cerul instelat. Se spune că satul dumneavoastră natal poartă numele florilor de munte, iar casa în care v-aţi născut se gaseşte lângă pădure si lângă biserică.
TESLA: Intr-adevăr, toate acestea sunt reale. Sunt mândru de originea mea sârbă şi de patria mea croată. JURNALIST: Futuriştii spun că secolul XX şi secolul XXI s-au născut în capul lui Nikola Tesla. Celebrează câmpul magnetic inversat şi cântă imnuri motorului cu inducție. Creatorul lor a fost numit ,,vânătorul care a prins lumina în rețelele sale din profunzimile pământului” şi ,,războinicul care a capturat focul cerului”. Se spune că este părintele curentului alternativ, care va face ca Fizica şi Chimia să domine jumătatea lumii. Industria îl va proclama drept supremul său sfânt, un bancher pentru cei mai mari binefăcători. în laboratorul lui Nikola Tesla, pentru prima dată a fost rupt un atom. S-a creat o armă care produce vibraţii seismice. Acolo s-au descoperit raze cosmice negre. Cinci rase i se vor ruga în templul viitorului, pentru că le-a arătat un mare secret: acela că elementele lui Empedocle pot fi udate cu forţele vieţii eterilor.
TESLA: Da, acestea sunt unele dintre cele mai importante descoperiri ale mele. Chiar şi aşa sunt un om învins. Nu am atins cel mai important dintre obiectivele mele. JURNALIST: Care este această dorinţă, domnule Tesla?
TESLA: Vreau sa iluminez întreg Pământul. Există suficientă electricitate cât pentru a crea un al doilea soare. Lumina ar apărea în jurul ecuatorului, ca un inel in jurul lui Saturn. Omenirea nu este pregătită pentru ceva atât de măreţ. În Colorado Springs am impregnat pământul cu electricitate. De asemenea putem iriga şi celelalte energii, cum este cea mentală pozitivă, care se găseşte în muzica lui Bach sau Mozart, sau în versurile marilor poeţi, în interiorul Pământului există o energie de bucurie, pace şi iubire, care se exprimă, de exemplu, prin intermediul unei flori ce creşte pe pământ, al alimentelor care ies din el şi a tot ceea ce constituie căminul omului. Am petrecut ani, căutând modalitatea în care această energie să poată influenţa lumea. Frumuseţea şi aroma trandafirilor pot fi utilizate ca leac, iar razele soarelui ca aliment. Viaţa este un număr infinit de forme, iar datoria oamenilor de ştiinţă este aceea de a le regăsi în toate formele de materie. Trei lucruri sunt esenţiale în acest sens. Tot ceea ce fac este să le caut. Ştiu că nu le voi găsi, dar chiar şi aşa nu voi renunţa la ele. JURNALIST: Care sunt aceste lucruri?
TESLA: O problemă este hrana, ce energie stelară sau terestră îi poale alimenta pe cei înfometaţi de pe Pământ? Cu ce vin se poate potoli toată setea, pentru ca persoanele să-şi poată însufleţi inima şi să înţeleagă ca sunt zei? Un alt lucru este acela de a distruge puterea răului şi a suferinţei in care trece viaţa omului! Uneori se produce ca un fel de epidemie în profunzimile spaţiului. în aceste secol boala s-a extins de la Pământ la Univers. Al treilea lucru este: există un exces de lumină în Univers? Am descoperit o stea care, în acord cu legile astronomice şi matematice, ar putea dispărea şi chiar şi aşa nimic nu s-ar schimba. Acea stea se află într-o galaxie. Lumina poate fi emisă cu aşa o densitate, încât ar încăpea într-o sferă mai mică decât un măr şi în acelaşi timp mai grea decât Sistemul nostru Solar. Religiile şi filosofiile arată că omul poate ajunge să fie Cristos, Buddha şi Zaratustra. Ceea ce încerc să demonstrez este revoluţionar şi aproape incredibil. Este ceea ce trebuie făcut in Univers pentru ca fiecare fiinţa să se nască asemenea lui Cristos, Buddha sau Zaratustra. Ştiu că gravitaţia este potrivnică la tot ceea ce vrea să zboare, iar intenţia mea nu este aceea de a face dispozitive de zbor (avioane sau rachete), ci de a-i învăţa pe individ să-şi recupereze conştiinţa propriilor sale aripi… în afară de asta încerc să trezesc energia conţinută în aer. Există izvoare principale de energie. Ceea ce se considera ca spaţiu vid nu este decât o manifestare a materiei care nu este trezită. Nu există spaţiu vid pe această planetă şi nici în Univers… Găurile negre, despre care vorbesc astronomii, sunt cele mai puternice izvoare de energie şi de viaţă. JURNALIST: La fereastra camerei dumneavoastră de la hotelul Waldorf-Astoria, la etajul treizeci şi trei, în fiecare dimineaţă vin păsările.
TESLA: Un om trebuie să fie sensibil faţă de păsări. Aceasta se datorează aripilor sale. Fiinţa umană le avea, odată, vizibile!

JURNALIST: Dumneavoastră nu aţi încetat să zburaţi din acele zile îndepărtate din Smiljan!
TESLA: Am vrut să zbor de pe acoperiş şi am căzut: calculele copiilor pot fi eronate. Amintiţi-vă că aripile tinereţii vor să aibă totul în viaţă!

JURNALIST: Aţi fost vreodată căsătorit? Nu se ştie dacă dumneavoastră aveţi o afecţiune pentru iubire, sau pentru vreo femeie. Pozele din tinereţe arată că eraţi un bărbat atrăgător.
TESLA: Da, nu am făcut-o. Există două puncte de vedere: fie prea multa afecţiune, fie deloc. Punctul intermediar serveşte pentru a întineri rasa umană. Femeile, pentru anumiţi bărbaţi, hrănesc şi întăresc vitalitatea şi spiritul lor. A fi singur are acelaşi efect pentru alte persoane. Am ales acesl al doilea drum.

JURNALIST: Admiratorii dumneavoastră se plâng ca atacaţi relativitatea. Este ciudată afirmaţia dumneavoastră că materia nu are energie. Totul este inundat cu energie, unde este?
TESLA; Mai întâi a fost energia şi apoi materia.

JURNALIST: Domnule Tesla, este la fel ca şi atunci când aţi spus că v-aţi născut din tatăl dumneavoastră şi nu din dumneavoastră.
TESLA: Exact! Ce se întâmplă cu naşterea Universului? Materia se creează pornind de la energia originală şi eternă pe care noi o cunoaştem ca lumină. Ea străluceşte si au apărut stelele, planetele, omul şi tot ceea ce este pe Pământ şi în Univers. Materia este o expresie a infinitelor forme ale luminii, deoarece energia este mai veche decât ea. Există patru legi ale Creaţiei. Prima este aceea că mintea nu poate concepe sau măsura matematic sursa întregii structuri încurcate şi obscure; în această particulă încape tot Universul. A doualiege rezidă în obscuritatea expansivă, care este adevărata natura a luminii, din inexplicabil se transformat în lumină. A treia lege este necesitatea luminii de a se transforma într-o materie de lumină. A patra lege este: nu există început nici sfârşit; cele trei legi anterioare se produc mereu, iar Creaţia este eternă.

JURNALIST: În ostilitatea Teoriei Relativităţii dumneavoastră mergeţi atât de departe încât realizaţi conferinţe împotriva creatorului ei, în cadrul petrecerilor zilelor dumneavoastră de naştere…
TESLA: Amintiţi-vă: nu spaţiul se curbează, ci mintea umană, care nu poate înţelege infinitul şi eternitatea! Dacă relativitatea a fost clar înţeleasă de creatorul său el ar câştiga nemurire chiar şi fizică, dacă aceasta i-ar face plăcere. Eu sunt parte dintr-o lumină, iar aceasta este muzica. Lumina umple cele şase simţuri ale mele: o văd, o aud, o simt, o miros, o ating şi o gândesc. A gândi la ea este cel de-al şaselea simţ al meu. Particulele de lumină sunt note scrise. O rază poate fi o întreagă sonată. O mie de globuri de fulger sunt un concert. Pentru acest concert am creat un glob de fulgere care pot fi ascultate pe vârfurile îngheţate ale Himalaiei. Legat de Pitagora şi de matematici, un om de ştiinţă nu poate şi nu trebuie sa încalce aceste două lucruri. Numerele şi ecuaţiile sunt semne care marchează muzica şi sferele. Dacă Einstein ar fi ascultat aceste sunete, nu ar fi creat Teoria Relativităţii. Aceste sunete sunt mesaje adresate minţii asupra faptului că viaţa are un sens, că Universul există în perfectă armonie, iar frumuseţea sa este cauza şi efectul Creaţiei. Această muzică este ciclul etern al paradisurilor stelare. Bătăile inimii omului sunt parte din simfonia Pământului. Newton a învăţat că secretul se află în dispoziţia geometrică şi în mişcarea corpurilor cereşti. A recunoscut că legea supremă a armoniei există în Univers. Spaţiul curb este haos, haosul nu este muzică. Einstein este mesagerul epocii de zgomot şi de furie.

JURNALIST: Domnule Tesla, dumneavoastră auziţi această muzică?
TESLA: O ascult tot timpul. Auzul meu spiritual esle atât de mare cum este cerul pe care îl vedem deasupra noastră. Mi-am mărit auzul natural cu radarul. în acord cu Teoria Relativităţii, două linii paralele se întâlnesc în infinit. De aceea curba spaţiului lui Einstein se va îndrepta. Odată creat, sunetul durează pentru totdeauna, pentru un minut poate dispărea, dar continuă să existe în linişte, care este cea mai mare putere a omului. Nu, nu am nimic împotriva domnului Einstein. El este o persoană foarte amabilă şi a făcut multe lucruri bune, dintre care unele ajung să facă parte din muzică. Am să-i scriu şi voi încerca să-i explic faptul că eterul există, iar particulele sale sunt cele care menţin Universul în armonie şi viaţa în eternitate.

JURNALIST: Spuneţi-mi, vă rog, ce condiţii adoptă un înger pe Pământ?
TESLA: Am zece din acestea. Păstrez o bună evidenţă, vigilentă.

JURNALIST: Voi documenta toate cuvintele dumneavoastră, stimate domn Tesla.
TESLA: Prima condiţie este o înaltă conştientizare a misiunii şi a muncii de făcut. Aceasta trebuie, chiar şi vag, să existe din primele zile. Să nu avem falsă modestie: arţarul ştie că este un arbore de arţar şi un arbust de lângă el, ştie că este un arbust. Când aveam doisprezece ani, eram sigur că voi ajunge la cascada Niagara. Ştiam din copilărie că voi realiza majoritatea descoperirilor mele, chiar daca nu aveam totul clar… a doua condiţie pentru a se adapta este determinarea. Am determinat tot ce am putut.

JURNALIST: Care este cea de-a treia condiţie a înţelegerii, domnule Tesla?
TESLA: Ghidare pentru toate energiile vitale şi spirituale în acţiune. Prin urmare, purificarea de multele efecte şi necesităţi pe care le are omul. De aceea nu am pierdut nimic, ci am câştigat. Aşa că mă bucur de fiecare zi şi noapte. Notaţi: Nikola Tesla a fost un om fericit… A patra condiţie este aceea de a ajusta ansamblul fizic cu munca.

JURNALIST: Ce vreţi să spuneţi, domnule Tesla?
TESLA: În primul rând, menţinerea ansamblului. Corpul omului este o maşină perfectă. îmi cunosc circuitul şi ceea ce este bun pentru el. Alimente pe care aproape toată lumea le mănâncă, pentru mine sunt nocive şi periculoase. Uneori am vizualizat bucătari din lume conspirând cu toţii împotriva mea… Atingeţi-mi mâna.

JURNALIST: Este rece.
TESLA: Torentul sanguin poate fi controlat, la fel şi multe procese din jurul şi din interiorul nostru. De ce sunteţi speriat, tinere?

JURNALIST: Mark Twain a scris Străinul misterios, o carte minunată despre Satan, inspirată de dumneavoastră.
TESLA: Cuvântul „Lucifer” este mai fermecător. Domnului Twain îi place să glumească. Când eram copil am fost vindecat o dată, citind cărţile sale. Când ne-am întâlnit aici şi i-am povestit, era atât de emoţionat încât a plâns. Am devenit prieteni şi el venea adesea la laboratorul meu. Odată a cerut să-i arăt o maşină care, prin vibraţie, provoacă un sentiment de fericire. Era una dintre acele invenţii pentru divertisment, ceea ce uneori îmi place să fac. L-am avertizat pe Dl Twain să nu rămână sub acele vibraţii. El nu a ţinut cont şi a rămas mai mult timp. A sfârşit ca o racheta, ţinându-şi pantalonii şi a intrat într-o anumită încăpere. A fost teribil de distractiv, dar mi-am păstrat seriozitatea. Însă pentru a ajusta circuitul fizic, în afară de alimente, somnul este foarte important. Plecând de la o muncă lungă şi obositoare, care necesită un efort suprauman, după o oră de somn aş fi complet recuperat. Am obţinut capacitatea de a administra somnul, de a adormi şi de a mă trezi la un anumit moment. Dacă fac ceva ce nu înţeleg, mă forţez să gândesc în somn pentru a găsi o soluţie. A cincea condiţie este aceea de a ajusta memoria. Poate în memoria persoanelor, creierul este păstrătorul cunoştinţelor despre lume şi al cunoştinţelor dobândite pe durata vieţii. Creierul meu este ocupat cu lucruri mai importante decât amintirea, culege ceea ce este necesar la un moment dat, toate acestea ne înconjoară. Trebuie doar să le interiorizăm. Tot ce am văzut, auzit, citit şi învăţat vreodată, ne însoţeşte sub formă de particulă a luminii. Pentru mine aceste particule sunt supuse şi fidele. Ca student am învăţat pe de rost Faust-ul lui Goethe, cartea mea preferată, în germană; şi acum pot să-l recit pe tot. Mi-am ţinut invenţiile, ani de zile „în cap”, înainte de a le duce la bun sfârşit.

JURNALIST: Aţi menţionat adesea puterea vizualizării.
TESLA: Aş avea de mulţumit vizualizării pentru tot ceea ce am inventat. Întâmplările din viaţa mea şi invenţiile sunt reale în faţa ochilor mei, ca orice fenomen sau element. în tinereţe îmi era teamă de a nu şti ce este, dar mai târziu am învăţat să folosesc această putere ca un talent excepţional şi un dar. îl alimentam şi-1 protejam cu gelozie. De asemenea am făcut corectările prin intermediul vizualizării, la majoritatea invenţiilor mele şi le finalizam în acest fel. Prin intermediul vizualizării mentale am rezolvat ecuaţii matematice complexe. Datorită acestui dar pe care îl am, voi primi distincţia de înalt Lama în Tibet. Vederea şi auzul meu sunt perfecte şi, aş îndrăzni sa spun, mai puternice decât la ceilalţi. Aud tunetul de la 150 de kilometri distanţă şi văd culori pe cer, pe care alţii nu le pot vedea. Această vedere şi auz extinse le am de când eram copil. Mai târziu mi le-am dezvoltat în mod conştient.

JURNALIST: În tinereţe aţi fost bolnav de mai multe ori. Este boala o necesitate de adaptare?
TESLA: Da. Deseori este rezultatul excesului de epuizare sau forţa vitală, dar adesea este purificarea minţii şi a corpului de toxinele care au fost acumulate. Este necesar ca omul să sufere din când în când. Marea majoritate a bolilor se află în spirit. De aceea spiritul poale vindeca aproape toate bolile. Când eram student am fost bolnav de holeră, care a devastat regiunea Lika. M-am vindecat deoarece tatăl meu îmi permisese, în sfârşit, să studiez tehnologia, care era viaţa mea. Iluzia pentru mine nu a fost o boală, ci capacitatea minţii de a penetra dincolo de cele trei dimensiuni ale Pământului. Am avut iluzii toată viaţa şi le-am primit asemeni tuturor celorlalte fenomene ce ne înconjoară. Odată, în copilărie, mă plimbam pe malul râului cu unchiul meu şi i-am spus: „Din apă va ieşi un păstrăv, am să arunc o piatră şi am să-1 prind.” Aşa s-a şi întâmplat. Speriat şi surprins, unchiul meu exclamă: „Vade retro, Satanas!” Era o persoană foarte educată şi vorbea latină…Eram la Paris când am văzut moartea mamei mele. În cer, plini de lumină şi de muzică am văzut creaturi minunate. Una dintre aceste creaturi avea caracterul mamei mele, mă privea cu o iubire infinită. După ce viuiunea a dispărut am ştiut că mama mea murise.

JURNALIST: Care este al şaptelea legământ, domnule Tesla?
TESLA: Cunoaşterea transformării energiei mentale şi vitale în ceea ce dorim şi dobândirea controlului asupra tuturor sentimentelor. Hinduşii o numesc Kundalini-Yoga. Această cunoaştere poate fi deprinsă, fapt care necesită mulţi ani, sau de asemenea poate fi dobândită la naştere. Majoritatea dintre ele le-am dobândit din naştere. Majoritatea dintre ele le-am dobândit din naștere. Se afă în cea mai strânsă legătură cu energia sexuală, care este una dintre cele mai răspândite din univers. Femeia este cel mai mare hoț al acestei energii și în consecință al puterii spirituale. Am știut asta mereu și de aceea am fost vigilent. Prin mine însumi am creat ce vroiam: o mașinărie reflexivă și spirituală.

JURNALIST: Al nouălea legământ, domnule Tesla?
TESLA: Fă tot posibilul, în fecare zi, în orice moment, pentru a nu uita cine suntem și de ce suntem pe Pământ. Există persoane extraordinare care luptă cu boala, cu sărăcia, sau cu societatea care îi rănește cu stupizenia ei, cu neînțelegerea, cu persecuția și cu alte probleme de care este plină țara. Există mulți îngeri căzuți pe Pământ.

JURNALIST: Care este a zecea adaptare?
TESLA: Este cea mai importantă. Scrie în revistă că domnul Tesla s-a jucat. Și și-a petrecut toată viața jucându-se și i-a făcut plăcere.

JURNALIST: Domnule Tesla, fie în legătură cu concluziile sau cu munca dumneavoastră, este acesta un joc?
TESLA: Da, dragă băiete. Cât am vrut să mă joc cu electricitatea! Mereu mă înfior când aud povestea grecului care a furat focul. O poveste teribilă despre ținte și vulturi ciugulindu-i ficatul. Oare Zeus nu avea suficiente fulgere și tunete și a fost afectat de o fervoare? Există o neînțelegere…Fulgerele sunt cele mai frumoase jucării care există. Nu uitați să subliniați în textul dumneavoastră că Nikola Tesla a fost primul om care a descoperit fulgerul.

JURNALIST: Domnule Tesla, dumneavoastră vorbiți despre îngeri și adaptarea lor la Pământ.
TESLA: În realitate este același lucru. Puteți scrie următoarele: a îndrăznit să ia asupra sa prerogativele lui Indri, Zeus și Perun. Imaginați-vi-l pe unul dintre acești Zei într-un costum negru de seară, cu joben și cu mănuși albe de bumbac, pregătind tunete, fulgere și cutremure pentru elita orașului New York!

JURNALIST: Cititorii sunt încântați de umorul ziarului nostru. Îmi creați confuzie atunci când spuneți că descoperirile dumneavoastră au enorme beneficii pentru persoane și că totodată reprezintă un joc, mulți se vor uita încruntați.
TESLA: Stimate domn Smith, problema este că lumea ia totul foarte în serios. Dacă nu ar face-o, ar fi mai fericită și ar trăi mai mult. Un proverb chinez spune că seriozitatea reduce viața. Pentru ca cititorii ziarului să nu se încrunte, să ne întoarcem la lucrurile care le consideră importante.

JURNALIST: Ar fi încântați să vă cunoască filosofia.
TESLA: Viața este un ritm care trebuie înțeles. Simțind ritmul, îl las să mă conducă și îl conștientizez. A fost foarte agreabil și mi-a dat toată cunoașterea pe care o am. Tot ceea ce trăiește se afă într-o legătură profundă și minunată: omul și stelele, amibele și soarele, inima și circulația unui număr infnit de lumi. Aceste legături sunt indestructibile, dar pot fi slabe, pot favoriza și crea legături noi și diferite în lume și care să nu le violeze pe celelalte. Cunoașterea vine din spațiu. Viziunea noastră este ansamblul perfect. Avem doi ochi: cel pământesc și cel spiritual. Se recomandă să se transforme într-un singur ochi. Universul este viu în toate manifestările sale, ca un animal gânditor. Piatra este o ființă gânditoare și sensibilă, la fel ca plantele, animalele și omul. O stea care strălucește poate f văzută, iar dacă nu am fi îngâmfați am înțelege limbajul și mesajul său. Respirația, ochii și urechile omului trebuie să se conformeze cu respirația, ochii și urechile Universului.

JURNALIST: Când spuneți asta, mi se pare că aud textele budiste, vorbe sau Parazulzusa taoistă.
TESLA: Așa este! Asta înseamnă că există o cunoaștere generală și că există Adevărul, pe care omul l-a deținut mereu. După simțirea și experiența mea, Universul are o singură substanță și o energie supremă cu un număr infnit de manifestări ale vieții. Cel mai bine este ca descoperirea naturii secrete să o reveleze pe cealaltă. Nu pot fi ascunse, există în jurul nostru, dar suntem orbi și surzi față de ele. Dacă ne legăm emoțional de stele, ele însele vor veni la noi. Există o grămadă de mere, dar un singur Newton. El a avut nevoie de un singur măr care a căzut în fața lui.

JURNALIST: Vă pun o întrebare care ar fi putut fi pusă la începutul acestei discuții: ce a fost pentru dumneavoastră electricitatea, dragă domnule Tesla?
TESLA: Totul este electricitate. La început a fost lumina, izvor nesfârșit din care provine materialul și este distribuit spre toate formele care reprezintă Universul și Pământul, cu toate aspectele sale de viață. Negrul este adevărata față a Luminii, doar că nu o vedem. Este remarcabilă grație omului și celorlalte creaturi. Fiecare dintre particulele sale posedă lumină, căldură, forță nucleară, radiație, chimie, mecanică și energie încă neidentifcată. Are puterea de a crea Pământul cu orbita sa. Este autentica pârghie a lui Arhimede.

JURNALIST: Domnule Tesla, dumneavoastră sunteţi prea absorbit de electricitate.
TESLA: Sunt electricitate. Sau dacă preferaţi, sunt lumina în formă umană. Şi dumneavoastră sunteţi electricitate, domnule Smith, dar nu vă daţi seama.

JURNALIST: De aceea aveţi capacitatea de a suporta descărcările de un milion de volţi prin corpul dumneavoastră?
TESLA: Imaginaţi-vă un grădinar atacat de ierburi. De fapt asta ar fi o nebunie. Corpul şi creierul omului sunt făcute dintr-o mare cantitate de energie. în minte există cea mai mare parte a electricităţii. Energia, care este diferită la fiecare persoană, este ceea ce face din fiinţa umană „eu” sau „suflet”. Pentru alte creaturi, în esenţa lor, sufletul plantei este sufletul mineralelor şi al animalelor. Funcţia cerebrală şi mintea se manifestă în lumină, în tinereţe ochii mei erau negrii, acum sunt albaştrii, iar cu trecerea timpului, cum tensiunea creierului devine mai puternică, vor fi mai aproape de alb. Albul este culoarea cerului. Pe geamul meu, într-o dimineaţă a venit un porumbei alb, căruia îi dădeam să mănânce. El vrea să-mi spună că era pe moarte. Din ochii lui ieşeau şuvoaie de lumină. N-am văzut niciodată la vreo creatura atâta lumină ca în ochii acelui porumbel.

JURNALIST: Personalul din laboratorul dumneavoastră vorbeşte de scânteieri de lumină, foc şi fulgere care se produc dacă sunteţi supărat sau într-un oarecare tip de risc.
TESLA: Este vorba despre descărcarea psihică sau o avertizare pentru a fi atent. Lumina a fost mereu de partea mea. Ştiţi cum am descoperit câmpul magnetic rotativ şi motorul cu inducţie, care m-au făcut celebru când aveam 26 de ani? Într-o după amiază de vară, in Budapesta, am văzut cu prietenul meu, apusul soarelui. Mii de flăcări se roteau în mii de culori arzătoare. Mi-am amintit de Faust şi am recitat versurile sale, iar apoi, ca într-o ceaţă am văzut rotindu-se câmpul magnetic şi motorul cu inducţie. Le-am văzut în Soare.

JURNALIST: Personalul hotelului spune că în momentul trăsnetului se întâmplă să vă izolaţi în cameră şi să vorbiţi cu sine.
TESLA: Vorbesc cu fulgerul şi cu tunetul.

JURNALIST: Cu ele? În ce limbă, domnule Tesla?
TESLA: în majoritatea cazurilor în limba mea maternă. Limba se bazează pe cuvinte şi pe sunete, mai ales în poezie, pentru care este potrivită.

JURNALIST: Cititorii revistei noastre ar fi foarte recunoscători dacă aţi explica aceasta.
TESLA: Sunetul există nu doar în tunet şi în fulger, ci şi în transformare, în strălucire şi în culoare. O culoare poate fi ascultată. Limba este formată din cuvinte, ceea ce înseamnă că este constituită din sunete şi din culori. Toate tunetele şi fulgerele sunt diferite şi au nume. Pe unele dintre ele le chem cu numele celor care mi-au fost apropiaţi în viaţă, sau ale celor pe care îi admir. În strălucirea cerului şi a tunetului trăiesc mama mea, sora mea, fratele meu Daniel, un poet: Iovan Iovanovic Zmai (Jovan Jovanović Zmaj) şi alte persoane din istoria sârbească. Nume ca Asisaiah, Ezechiel, Leonardo, Beethoven, Goya, Faraday, Puşkin şi toate băncile de foc arzător şi dimineţi de fulgere şi tunete, care nu se opreau toată noaptea, aducând preţioasa ploaie pe Pământ, arzând copacii şi satele. Există fulgere şi tunete şi sunt cele mai strălucitoare şi mai puternice, care revin, iar eu le recunosc dintre o mie.

JURNALIST: Pentru dumneavoastră ştiinţa şi poezia sunt acelaşi lucru?
TESLA: Acestea sunt cei doi ochi ai unei persoane. Pe William Blake l-am învăţat că Universul s-a născut din imaginaţie, că se menţine şi va exista cât timp există un ultim om pe pământ. Ea a fost roata cu care astronomii au putut culege stelele tuturor galaxiilor. Este energia creativă, identică energiei luminii.

JURNALIST: Pentru dumneavoastră imaginaţia este mai reală decât viaţa însăşi?
TESLA Ea dă lumină vieţii. M-am alimentat cu gândirea mea, am învăţat să controlez emoţii, vise şi viziuni. Mereu am apreciat cum mi-am hrănit entuziasmul. Pe durata întregii vieţi mi-am petrecut mult timp în extaz. Aceasta a fost izvorul fericirii mele. M-am ajutat pe parcursul tuturor acestor ani să fac faţă muncii, ceea ce a fost suficient pentru cinci vieţi. Cel mai bine este a munci noaptea, datorită luminii stelare şi a legăturii strânse.

JURNALIST: Dumneavoastră aţi spus că eu sunt, ca orice fiinţă, Lumina. Acest lucru mă flatează, dar mărturisesc ca nu-1 înţeleg foarte bine.
TESLA: De ce e nevoie să înţelegeţi, domnule Smith? Este de-ajuns să credeţi. Totul este lumină. într-una din razele sale se află destinul naţiunilor. Fiecare naţiune are propria sa rază în acest mare izvor de lumină pe care îl vedem şi care este Soarele. Şi amintiţi-vă că nu este om care să fi existat şi să nu fi murit! S-a transformat în lumină şi ca atare încă există. Secretul stă în faptul că particulele de lumină revin la starea lor originală.

JURNALIST: Asta este învierea?
TESLA: Prefer să o numesc întoarcere la o energie anterioară. Cristos şi mulţi alţii cunoşteau secretul. Caut modalitatea de a conserva energia umană. Este vorba de formele luminii, uneori direct ca lumină cereasca. Nu am căutat-o pentru beneficiul meu propriu, ci pentru binele tuturor. Cred că descoperirile mele fac viaţa oamenilor mai uşoară şi mai suportabilă şi îi îndreaptă pe oameni spre spiritualitate şi spre nemurire.

JURNALIST: Credeţi că timpul poate fi abolit?
TESLA: Nu de tot, datorită faptului că prima caracteristică a energiei este aceea că se transformă. Aceasta se află în continuă transformare, ca norii taoiştilor. Totuşi, este posibil să se profite de faptul că omul îşi păstrează conştiinţa după viaţa pământească. În toate colţurile Universului există energia vieţii; una dintre ele este nemurirea, a cărei origine este în afara omului şi îl aşteaptă. Universul este spiritual, la fel ca jumătate din noi, deoarece nu cunoaştem natura sa şi modul de a ne armoniza viaţa cu ei. Eu sunt om de ştiinţă, ştiinţa este probabil forma cea mai convenabilă de a găsi răspuns la întrebarea care mereu m-a urmărit şi face ca zilele şi nopţile mele să se transforme în foc.

JURNALIST: Care este această întrebare?
TESLA: Cum vă strălucesc ochii…! Ceea ce eu vream să ştiu este ce se întâmplă cu o stea căzătoare când se stinge soarele… Stelele cad sub forma de praf sau sămânţă în această lume sau în altele, iar soarele se dispersează in minţile noastre, în vieţile multor fiinţe, ceea ce va renaşte ca o nouă lumină, sau vânt cosmic, dispersate în infinit. Înţeleg că este necesar ca acesl lucru să fie inclus în structura Universului. Chestiunea este, totuşi, că una dintre aceste stele şi unul dintre aceşti sori, chiar şi cel mai mic, se păstrează.

IURNALIST: Dar, domnule Tesla, vă daţi seama că acest lucru este necesar şi este inclus în constituţia lumii?
TESLA: Când un om devine conştient, următoarea lui ţintă trebuie sa fie aceea de a alerga până la o stea căzătoare şi a încerca s-o prindă. Va trebui să înţeleagă că viaţa i-a fost dată pentru asta şi va fi salvat, în cele din urmă va fi posibil să prindem stele.

JURNALIST: Şi ce se va întâmpla atunci?
TESLA: Creatorul va râde, spunând: „Cad doar pentru ca tu să le urmăreşti şi să le prinzi.” Nikola Tesla

JURNALIST: Nu sunt toate acestea opusul durerii cosmice, pe care o menţionaţi atât de des în scrierile dumneavoastră? Şi ce este durerea cosmică?
TESLA: Nu, deoarece suntem pe Pământ… Este o boală de a cărei existenţă marea majoritate a persoanelor nu sunt conştiente şi care produce multe alte boli, suferinţa, sărăcia, răul, războaiele şi toate celelalte, ceea ce face ca viaţa umană să fie o condiţie absurdă şi oribilă. Această boală nu poate fi vindecată complet, dar conştiinţa o face mai puţin complicată şi periculoasă. De fiecare dată când vreuna din persoanele mele apropiate şi dragi au fost rănite, am simţit durerea fizică. Aceasta se întâmplă deoarece corpurile noastre sunt făcute din materie similară, iar sufletul nostru are legătură cu filamentele indestructibile. Tristeţea de neînţeles care ne apasă uneori, înseamnă că undeva, pe cealaltă parte a planetei, un copil, un om generos a murit. Universul întreg este în anumite perioade bolnav de sine şi de noi. Dispariţia unei stele şi apariţia cometelor ne afectează mai mult decât ne putem imagina. Relaţiile dintre creaturile Pământului sunt şi mai puternice, din cauza sentimentelor şi gândurilor noastre, floarea va mirosi şi mai frumos sau va cădea în linişte. Trebuie să învăţăm să fim adevăraţi pentru a fi vindecaţi. Remediul se află în inimile noastre şi de asemenea in ma animalelor pe care le numim Univers.

OPT FRAZE CELEBRE ALE LUI NIKOLA TESLA

  • Poate ar fi mai bine, în această lume a noastră din prezent, ca o idee revoluţionară sau o invenţie, in loc să fie ajutată şi aplaudată, să fie împiedicată şi maltratată în adolescenţa sa.
  • Virtuţile şi defectele noastre sunt inseparabile, la fel ca forţa şi materia. Când se separă, omul încetează să existe.
  • Dezvoltarea omului depinde în mod fundamental de invenţii. Acesta este produsul cel mai important al creierului său creativ.
  • Înţelegerea reciprocă ar fi facilitată enorm de folosirea unei limbi universale.
  • Am investit toţi banii in experimente pentru a realiza noi descoperiri, care să permită omenirii să ducă o viaţă puţin mai uşoară.
  • Nu există emoţie mai intensă pentru un inventator decât aceea de a-şi vedea una din creaţiile sale funcţionând.
  • Omul de ştiinţă nu caută un rezultat imediat. Nu aşteaptă ca ideile sale avansate să fie acceptate uşor. Datoria sa este de a pune bazele pentru cei ce vin, să semnaleze drumul.
  • Un instrument ieftin, nu mai mare decât un ceas, care să permită posesorului său să asculte în orice loc, în mare sau pe pământ, muzică sau cântece, sau discursul unui lider politic, ţinut în orice alt loc îndepărtat. în acelaşi mod, orice desen sau imagine va putea fi transferată dintr-un loc sau altul.

Virtuţile şi defectele noastre sunt inseparabile, la fel ca forţa şi materia. Când se separă, omul încetează să existe…Nicolae Tesla

 

Virtuţile şi defectele noastre sunt inseparabile, la fel ca forţa şi materia. Când se separă, omul încetează să existe…Nicolae Tesla
Și-atunci ce ne spun gnosticii e degeaba ,fiindcă universul într-adevăr este creat din plus și minus ,ca o baterie ,iar energia reținută într-însa, sau consumată dintr-însa ține exact de ambii poli ,la fel noi oamenii ,dacă suntem recipiente energetice ,primim și oferim energie prin ambii poli ,dacă nu i-am avea,nu am exista,ce simplu ,echilibrul la urma urmei înseamnă viață,primești și oferi pentru a trăi în echilibru ,sau echilibrul e viața însăși ?!
Și poate că tocmai aceasta reprezintă cunoașterea de sine,să te cunoști într-atât de bine,încât să-ți conștientizezi toate defectele si toate virtuțiile ,iar prin puterea de organizare sau cumpătare ,să poți trăi și purcede pe alte niveluri superioare ,prin puterea de a crea ,de a gândi și focaliza prin puterile proprii într-atât de mult ,încât să putem fi părtași la viitorul universului ? sau măcar unul din instrumentiștii Marelui Ansamblu al Sferelor Înalte ,participând cu propria partitură ?! Prin urmare Lumina își găsește lăcașul numai în sufletele virtuoase ,exact așa cum ne învață cea mai frumoasă Dogmă a Luminii,Creștinismul Ortodox .Virtute (greacă αρετη; latină virtus) este deprinderea și stăruința statornică de a împlini, cu ajutorul harului dumnezeiesc, legea morală întreagă[1], biruind diversele ispite venite din partea Celui Rău. Veghea și rugăciunea sunt armele pentru a birui ispitele precum spune chiar Mântuitorul:Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită.(Mt26.41)
Facerea spune că omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Ioan din Damasc scrie: ‘Exprimarea după chipul indică rațiunea și libertatea, în timp ce exprimarea după asemănarea indică îndumnezeirea prin virtute.’ Dobândirea virtuților este redobândirea asemănării cu Dumnezeu.
Spre deosebire de chipul lui Dumnezeu, care nu poate fi niciodată pierdut nici chiar de cei mai păcătoși oameni, asemănarea depinde de alegerea morală, de ,,virtute”. Virtuțile nu sunt o înzestrare pe care omul o are de la început, ci un obiectiv la care trebuie să ajungă, care poate fi obținut prin efortul propriu și prin Harul lui Dumnezeu.

 

Taina sfântului Maslu -Taina vindecării trupești și sufletești

pilda-samarineanului-milostiv

Este cineva bolnav între voi ? Să cheme preotii Bisericii si ei să se roage pentru el, ungandu-l cu untdelemn, în numele Domnului. Si rugăciunea credintei va mântui pe cel bolnav si Domnul il va ridica, si de va fi făcut păcate se vor ierta lui (Iacob V 14—15).Să nu ne punem încrederea în noi ,ci în Cel ce a făcut Cerurile și Pământul.

TAINA SFANTULUI MASLU

Este a saptea Taină a Bisericii în care, prin rugăciunile preotilor si ungerea cu untdelemn sfintit a părtilor însemnate ale trupului, credinciosii dobândesc vindecarea de bolile trupesti si sufletesti.

Această Taină a fost instituită de însusi Mântuitorul când a trimis pe sfiintii apostoli la propovăduire, zicându-le : «Celor ce vor crede, aceste semne vor urma: în numele Meu, demoni vor izgoni, peste cei bolnavi îsi vor pune mâinile si se vor face sănătosi» (Marcu XVI, 17—18). Sfintii apostoli au practicat Taina Sfântului Maslu chiar de la prima lor propovaduire : «Si scoteau multi demoni si ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi si-i vindecau» (Marcu VI, 13).

Urmând apostolilor, episcopii si preotii au săvârsit si ei această Sfântă Taină, cum ne arată sfântul Iacob : «Este cineva bolnav între voi ? Să cheme preotii Bisericii si ei să se roage pentru el, ungandu-l cu untdelemn, în numele Domnului. Si rugăciunea credintei va mântui pe cel bolnav si Domnul il va ridica, si de va fi făcut păcate se vor ierta lui (Iacob V 14—15).

Sfântul apostol Iacob nu face bolnavilor acest îndemn ca venind doar din partea sa ; el grăieste tocmai despre lucrarea sfântă încredintată sfintilor apostoli de către Mântuitorul Iisus Hristos, lucrare săvârsită de ei în tot locul si la tot credinciosul care avea trebuintă de harul lui Dumnezeu pentru vindecarea sa. Taina Sfantului Maslu se săvârseste, de regulă, la patul bolnavului; în restul cazurilor, în biserică.

Sfântul Maslu este deci Taina care, prin rugăciunile preotilor si prin ungerea trupului cu untdelemn sfintit, împărtaseste credinciosului harul lui Dumnezeu pentru tămăduirea bolilor trupesti si sufletesti, pentru iertarea pacatelor si pentru întărirea sufletului.

Partea văzută a Sfântului Maslu constă din rugăciunea rostită de sapte ori pentru vindecarea bolnavului de neputinta trupească si sufletească; din untdelemnul sfintit de preotii slujitori ai Tainei si ungerea cu el de sapte ori a trupului bolnavului.

Urmările Sfântului Maslu sint vindecarea de bolile trupesti si sufletesti si iertarea păcatelor pe care bolnavul ar fi uitat să le mărturisească la Sfânta Spovedanie.

Săvârsitorii Sfantului Maslu sunt preotii, pentru că Sfântul Iacob zice: «să cheme preotii Bisericii» — iar nu preotul. Rânduiala slujbei este întocmită pentru sapte preoti; însă o pot face si cinci trei sau cel putin doi preoti.

Sfântul Maslu poate fi primit nu numai o singură dată si nici numai de cel aflat în pragul mortii, ci ori de câte ori credinciosul se simte îngreuiat din pricina bolilor sau păcatelor.

RUGĂCIUNE

Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primeste smerita mea rugăciune pentru iertarea păcatelor mele si, ca un îndurat, cu dreapta Ta cea atotputernică, stiinge-mi focul ce m-a cuprins, încetează-mi boala si, cu milostivirea Ta, ridică-mă din patul durerii, întru slava numelui Tău. Că Tu esti doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, Hristoase Dumnezeule, si Tie slavă înăltăm, Tatălui si Fiului si Sfântului Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

 Taine :

5.1. TAINA SFANTULUI BOTEZ

5.2. TAINA SFANTULUI MIR

5.3. TAINA SFINTEI IMPARTASANII

5.4. TAINA SPOVEDANIEI

5.5. HIROTONIA (PREOTIA)

5.6. NUNTA

5.7. TAINA SFINTULUI MASLU

http://www.crestinortodox.ro/dogmatica/sfintele-taine/taina-sfantului-maslu-69140.html

Zeița Ishtar-Astarte -Sumer- Banat,România

Inanna- Ishtar- Astarte
Astafei (wikt)
Astafiei (wikt)
Astaliș (wikt)
Astaluș (wikt)
Astăluș (wikt)
Astancăi (wikt)
Astanei (wikt)
Astănoaei (wikt)
Astănoaie (wikt)
Astărăstoae (wikt)
Astărăstoaie (wikt)
Astegăriței (wikt)
Astratine (wikt)
Astroi (wikt)
Asturianu (wikt)
Astarte(wikt)

 

 

Gugalanna (Sumeriangu.gal.an.na,[1] “the Great Bull of Heaven”), better known as the Bull of Heaven (Sumerian: gu₄.an.na), was a Sumerian deity as well as the constellation known today as Taurus, one of the twelve signs of the Zodiac.

Zeița Șarpe la sumerieni ,port popular,cu opreg ,însemne strămoșești și brâul tradițional ….Iară pe brațe poartă brățările dacice ,ca cele descoperite la Sarmisegetusa Regia – Orăștie -România

Aceeași zeiță,cu ulciorul și galbeni la gât ,ca gugulanii ,e și normal,fiindcă Taurul Ceresc la sumerieni ,zeul suprem ,se numea Gugalanna !!!

Creștinismul strămoșesc,religia geto-dacilor .

Brahmanii, ca păstrători ai purităţii sîngelui şi tradiţiilor aryas, spun că neamul lor a venit de undeva din vest, în India în secolul XXVll î.e.n. şi toate tradiţiile lor sînt aduse din ţara de baştină, numită Bharata(Bihar + ata: tată, strămoş). iar printre statele înfiinţate de ei este şi cel numit Bihar ca să nu-şi uite rădăcinile. Şi ei venerează vaca, considerînd-o un animal sfînt.

Parţa (Localitate din Județul Timiș,situată lângă Timișoara )unde a fost descoperit capul de taur în vechiul lăcaş de cult, este aproape de judeţul Bihor sau Bihar cum este cunoscut în Ungaria. Mai avem şi munţii Bihariei în Apuseni, numai de nu am apune de atîta stricăciune, cu toate şi în toate! Gugumanii pricepuţi în plăsmuiri ne spun că indo-europenii, adică neamul aryas ar fi venit din India prin secolele XVlll-XVll î.e.n. şi ar fi populat toată Europa, tot lăsînd la fiecare popas cîte o clocitoare de unde s-au prăsit neamurile omenești.

 

Deşi au cunoscut textele sanscrite încă de la mijlocul secolului XlX, aceşti falsificatori care au născocit indo-europenismul, o ţin tot sus şi tare pentru că orice minciună nu are moarte dacă este repetată la infinit. Săracii aryas, nici nu au ajuns bine să-şi tragă sufletul în India sub a cerurilor cort şi mare parte dintre ei au făcut stînga-mprejur întorcîndu-se la baştină pentru că acasă nu mai rămăsese nimeni nici să stingă opaiţul. De aceea orbecăim noi numai printre întunericuri şi întunecaţi. Halal cultură de barabulă!

În sanscrită Maitra are sensul de înţelept, de unde scapeţii culturnici de o para chioară au zis mitraism – adică religia înţelepţilor cum o amintește și ticălosul Augustin, mare drăguț pentru romano-catolici. El mai este perceput în textele vedice şi ca ,,prieten”, iar cultul lui apare şi în textele hitite din secolele Xlll dar şi mai tîrziu în culturile populaţiilor din Capadocia şi nu cum spun gunoierii de stîrvuri că acest cult ar fi apărut nu se ştie de unde prin secolul l sau ll al al erei noastre în imperiul roman. Dar cununa ca simbol al comuniunii şi cunoaşterii divine este menţionată şi pe tăbliţa 2 unde Zamolxe trece pe cabirii din insula Samos la religia crucii Mîntuitorului şi îi binecuvîntează cu vin şi pîine. Cînd se ia la ceartă cu Pitagora, spune că el a primit această cunună a miresei din vîrful muntelui de la Zoin, prin sfînta cruce. Şi în scrierile trismegiste, învăţăcelul era primit în comunitate după ce trecea prin mai multe probe de inițiere iar la capăt, ca o recunoaştere a devenirii sale sacre, i se punea pe cap o cunună ca simbol al cunoaşterii tainelor divine şi a puterii lor pentru îndreptarea celor stricăcioase din viaţa pămîntească.


Deci Mitra şi în religia strămoşilor noştri, însemna învăţat, înţelept, iluminat în tainele dumnezeieşti şi purificat sufleteşte şi trupeşte. În scrierea Oracolele caldeene, Mama Pămîntească are părul parcă o cunună de raze ascuţite de lumină. Pe tăbliţa 53, care îl îndeamnă pe marele preot al geţilor Ili să se ducă în Palestina pentru a se lua de piept cu hoţii de cultură şi ucigaşii de religie, apare imaginea unui cap ce poartă o cunună cu trei raze iar pe piept are două figuri rotunde. Este Zabelo înţeleptul, pe care alţi arimini din imperiul roman, cînd religia lor era cult oficial al împăraţilor, l-au scris Sabasius, Zabasios, Sebesio, Deus Aeterno, Deus Ariminus, Mitra şi alte derivate dar toate caracterizează trăsătura principală a personajului, comuniunea şi înţelepciunea în cunoaşterea Legii Adevărului şi Dreptăţii lui Sîntu dată muritorului Eno. Divinitate a luminii, el protejează viaţa şi veşniceşte prin puterea miracolului luminos şi prin puterea cunoaşterii, legilor divine.


Cele două figuri care îl întovărăşesc de obicei pe Mitra sînt însoţitorii solari cum apar pe toate tablele votive închinate duhului luminii. Deasupra razei care este mai scurtă de pe tăbliţa 53, se află un cerc ce simbolizează roata vieţii. Acest concept al destinului este unul din fundamentele religiei strămoşeşti, fiind prezentat imagistic pe mai multe tăbliţe unde îngerul păzitor îi arată muritorului roata vieţii sau caierul cum se scrie pe tăbliţa epitaf a marelui get Boero Bisto, avîndu-și rădăcinile în tăblița rotundă de la Tărtăria.

Mitra cabirul cu cununa de raze pe cap apare pentru prima dată pe medalionul turnat la moartea lui Commodus în anul 192(fotografia în verde), împăratul roman adoptînd religia geţilor drept religia oficială a lui, artătînd şi latura de judecător al faptelor fiecărui muritor şi călăuzitor în lumea de dincolo a sufletelor celor răposaţi şi merituoşi în fata lui Sîntu. În stînga este Commodus mînînd caii solari iar în dreapta împăratul apare pe cap cu coroana de lauri(culoarea galbenă), iar pe revers același personaj stă pe un scaun ținînd în mînă roata vieții, poziție pe care o vom găsi la împăratul Constantius. În latină cuvîntul mitra, înseamnă bonetă sau cuşma specifică geţilor cum a fost ea prezentată pe columna lui Traian, dovedind originea acestei religii. Înrăzarea au făcut-o împăraţii romani care au considerat că nu se cade ca ei, stăpînii lumii să fie prezentaţi iconografic cu cuşma getică pe cap, ci musai cu cununa de raze pe care o primise Mitra de la prietenul său, Sfîntul Soare. Dar Mitra în religia geţilor era în fapt Sarmis sau Sarmise ca ziditor al Neamului Scoborîtor din Cer, cum bine zis-a poetul latin Ovidiu, fără a-l mitui sau şpăngui vreun fioros getbeget sau auson.

 

În mitologia vedică apar călăreţii gemeni – aşvini – cum sînt şi pe iconiţele geţilor(prima din stînga jos) fiind considerați vindecători de boli, ei putînd dărui tinereţea oricărui bătrîn pios. Acest cult carpatin era răspîndit în Anglia(secolul l î.e.n.), la celții din Austria(secolul ll î.e.n.) și chiar în Grecia(410 î.e.n.) cum ne dovedesc atît de limpede monedele prezentate lîngă iconița strămoșilor noștri falnicii geți. Călăreţii aşvini simbolizau lumina dimineţii şi a serii, fiind născuţi din lumina cerească, tot aşa cum erau şi cabirii, iar pe cer erau reprezentaţi mitologic de luceafărul de dimineaţă şi cel de seară. Noi ca nişte nemernici, o tragem tare numai cu cavalerul trac foarte drag întunecaților şi nu vrem să auzim dar şi să vedem altceva.

În zoroastrismul ticluit cum spun ei către sfîrşitul secolului Vl î.e.n. dar mai ales cum minti culturncii occidentali, Mithra era o divinitate secundară mai jos decît cei şapte arhangheli ai lui Ahura – Mazda, fiind trimis la munca de colhoz la fel ca toate divinităţile naturii din cultura vechilor populaţii ariene din Persia de către profetul vizionar pr care îl pălise rău damblaua revelațiilor. Dar el a fost totuşi perceput de populaţie ca o divinitate ce protejează sufletele celor drepţi şi tot el le ajută să se înalţe în lumea de lumină, fiind venerat în special de triburile sciților din nordul Persiei.


În Babilon, Şamaş era un zeu al dreptăţii ce apărea la răsăritul soarelui pe vîrful munţilor, urmează cursul cerului într-un car strălucitor tras de doi sau patru cai, este protectorul regilor şi aduce biruinţă armatelor cam aşa cum era cunoscută religia creştinismului arimin sau mitraismul în imperiul roman!


Atît în Veda cît şi în tradiţiile religioase persane vechi, Mithra era participantul la ritualul de înmormîntare cît şi judecătorul ceresc al faptelor mortului aşa cum apare pe medalionul lui Gordian lll ca un cabir protector şi călăuzitor al sufletului celui decedat. Atunci, cînd după moarte, duhurile stricăciunii pun stăpînire pe trup, dracii vreau să pună stăpînire şi pe sufletul răposatului dar îngerii nu-i lasă pînă la judecata lui Mithra. Acesta cîntăreşte atît faptele bune cît şi cele rele şi în funcţie de greutatea fiecăruia stabileşte locul sufletului pe ramurile Pomului Vieţii.

11667270_945657042123155_2829824273842530973_n

Dacă predomină faptele bune, el se înalţă în ceruri, cît mai aproape de Tatăl Ceresc.
În Avesta se spune că la vremea vremurilor, Saoshyacant, Mîntuitorul va reveni pe pământ şi va reînvia toate trupurile morţilor chiar dacă ele erau numai pulbere, ideii năstruşnică şi cam zurlie, preluată de mozaici în profeţiile lui Isaia.
Dintre toate cultele antice, nici unul nu a oferit un sistem atît de riguros ca religia creştinismului arimin/mitraismului sau religia geţilor; nici unul nu a avut o asemenea elevaţie morală şi o asemenea chemare la suflete şi la inimi. Ideile cultului s-au răspîndit mult în afara ţinutului de baştină şi a dăinuit oficial pînă în momentul cînd el este interzis în anul 381 şi piere încetul cu încetul din minţile majorităţii oamenilor de moarte violentă la sfîrșitul secolului lV, dar la nord de Dunăre se va menține multe secole.
Personajul central al ariminismului/mitraismului era Timpul fără sfîrşit sau Tatăl Ceresc care prin energiile creaţiei divine zămisleşte în Mama Pămîntească viața şi aduce bunăstarea oamenilor prin naşterea şi renaşterea tuturor făpturilor cu trup, Soarele ca dătător de viaţă şi lumină, îngerii ca paznici ai fiilor luminii sau fiilor Omului în lumea pămîntească.
Tatăl Ceresc este după şuşoteala grecilor, Unicul Aion şi poartă în mîini două chei cu care descuie porţile cerului precum şi toiagul ce simbolizează puterea şi trăsnetul ceresc din care s-a născut Mitra/Sarmis, el creează şi distruge totul, el reuneşte puterea tuturor duhurilor pe care el singur le-a născut. Este identificat cu Soarta, cu lumina veşnică sau cu focul ceresc sau focul viu, iar teozofii arimini au înţeles că acest creator unic a născut cerul şi pămîntul şi din unirea acestora s-a născut marele Ocean care are puterea părinţilor săi. Mithra este geniul luminii cereşti, el apare înainte de răsăritul soarelui pe crestele stîncoase ale munţilor; în timpul zilei el traversează cerul în carul său tras de patru cai albi, iar cînd se aşterne noaptea, el luminează în continuare cu o strălucire tremurătoare suprafaţa pămîntului, ,,veşnic treaz, veşnic veghetor”. Lumina sa strălucitoare făcea spiritele răului să se ascundă şi el lumina întreaga creaţie, pe care strălucirea sa o aducea la viaţă.
De o cinstirea asemănătoare se bucura şi Luna ce umbla printre stele într-un car tras de patru tauri albi. Fiecare dintre cele şapte planete cunoscute în acele vremuri se afla în fruntea unei zile a săptămînii. Lumea era văzută ca un glob sau mai precis, un ou uriaş cum este menţionat în culturile emeş, egipteană şi orfism, în interiorul căruia plutea pămîntul de forma unei turte, pe oceanul primar. Cele două emisfere ale globului erau cei doi purtători de flacără, una în jos alta orientată în sus sau luceafărul de dimineaţă şi luceafărul de seară.

Globul era ţinut în spate de un erou care descoperise şi astronomia, ştiinţă pe care geţii o stăpîneau foarte bine iar nouă de aminteşte de pelasgul Prometeu legat de muntele Caucaz de la Istru de către jupîn Zeus, pentru că le-a dat oamenilor dreptul la cunoaştere, adică să ştie cum să-şi rostuiască cele necesare vieţii. Şi Zeus era la fel de întunecat împotriva acestui creştinism gnostic, la fel ca fîrtatul lui de peste secoli, Iahwiţă cel cu corniţe sau Talpa Iadului. Unul dintre purtătorii de flacără care îl însoţeau pe Mitra, se numea Cauti(Veghetorul) iar celălalt se numea Cautopati(Judecătorul).
Toţi ,,specialiştii” care au scris despre ariminism/mitraism nu au înţeles sensul acestor cuvinte pentru că ei nu purtau freză mioritică iar zicerile nu veneau din greacă sau latină, cele două tălpi ale scorţoasei culturi occidentale. Cuvîntul cauţi are sensul de atenţi, cu băgare de seamă, a căuta, a aprecia iar păţ are sensul de păţanie, întîmplare neprevăzută. Aceşti doi dadofori sau dioscuri împreună cu Mitra/Sarmis formau o triadă care era văzută fie ca astru al zilei a cărui sosire era anunţată de cocoş, care la amiază trecea triumfător la zenit iar seara cădea cu melancolie spre asfinţit; fie ca soare divin, și pe măsură ce creşte intră în constelaţia Taurului şi marca începutul primăverii – soarele a cărui căldură biruitoare izvodea natura, în mijlocul verii o aducea la împlinire şi rodire, şi soarele care după aceea, slăbit, traversa semnul Scorpionului şi anunţa apropierea iernii. După alte mituri, unul dintre aceşti purtători de torţă era privit ca un simbol al căldurii şi al vieţii iar celălalt ca un simbol al frigului şi al morţii sau ca dimineaţa şi seara. O altă legendă spune că însoţitorii lui Mitra erau chiar Soarele şi Luna.

Diogenes Laertios în scrierea Despre vieţile şi doctrinele filozofilor spune despre Pitagora că interzicea consumarea cocoşului alb, pentru că ei sînt consacraţi lunii şi sînt rugătorii ce vestesc orele noaptea. Pe iconiţele geţilor apar aceste păsări la fel şi pe tăbliţa ritualică descoperită la Romula, cocoşul ţinînd alături de leu, vasul cu apă vie sau al cunoaşterii. Iar pentru această povestioară ne vor trăsni specialiştii în moalele capului că sîntem şi pitagoreici, dacă nu ne-am simţit bine să fim numai urmași de latini, dar şi aceia degeneraţi, adică tîlharii sau mîlul imperiului roman!

Semnele zodiacale cunoscute astăzi în ezoterism erau parte integrantă din religia creştinismului arimin a geţilor, numită şi mitraism.


În mitologia emeş avem o zicere plină de har şi înţelepciune numită Moartea păstorului Dumuzi, care este o variantă foarte veche a uciderii ciobanului bun şi milostiv, iubitor de animale şi natură, de către nişte fiinţe demonice.

 

El are un vis în care vede cum copacii şi trestiile din jurul lui se cutremură de groază ştiind că viaţa bunului păstor va fi curmată de aceste fiinţe rele. Putineiul pentru lapte era spart, apa a curs peste vatra sfîntă strămoşească iar mioarele scormoneau pămîntul cu picioarele pentru a-l avertiza pe Dumuzi(fiul luminii) de pericolul ce vrea să vină peste el. Se trezeşte şi povesteşte visul surorii sale Gestinanna, poetesă divină, cîntăreaţă şi tîlcuitoare de vise. Aceasta îl sfătuieşte să se ascundă de fiinţele terifiante, dar cade ea victimă urdiilor drăceşti.

Dumuzi(Fiul luminii) se roagă cu multă rîvnă către Utu(Sfîntul Soare) şi Inanna(Sfînta Lună), soţia sa, să-l facă o gazelă ca să poată fugi de monştri, dorinţa îi este îndeplinită şi reuşeşte să se salvează. Dar dracii îl prind de mai multe ori, din chinurile cărora Dumuzi se salvează şi cînd se refugiază la stîna surorii sale, aceştia îi aruncă în faţă cuie şi ace, eroul murind, turma lui fiind ameninţată cu răzleţirea.

Zeița Inanna -I Nanna

Căteva costume populare bănățene din Carașova -Jud. Caraș Severin România 

Este uimitoare asemănarea acestui mit cu poezia noastră populară Mioriţa, dovedind unitatea spirituală a celor două culturi, chiar dacă lepre de pe la noi au scris despre baladă cu o ură fără margini, că ar fi o plăsmuire a lui Alecsandri, fiind răspîndită de făcător printre secretoșii ciobani mioritici ca să-și pună el un soclu măreț în faimoasa cultură ciocoiască. Și așa un Manole trei fasole, cercetător de făcătură într-o cultură de maculatură a zăpsit mișelia și l-a dat pe goarnă pe lotru. Mai este și un profesor de filozofie de prin părțile Bărăganului, care, suferind nevolnicul de insolație și prostie siderală, a devenit repede pupincuristul magistrului făcîndu-se părtaș la această nelegiuire criminală. Le zic acestor culturnici de trei parale şi acelea bortilite/chioare şi o apă de closet, că acţinnea lor este un act de înaltă trădare de neam şi ţară fără de care nu şi-ar fi cîştigat arginţii simbriei sataniste!
Dumuzi este însoţit de Ningizzida, duhul/zeul şarpe, ca simbol al fertilităţii şi cunoaşterii divine, numit şi ,,Stăpînul Pomului Vieţii”, ulterior el devine zeul vindecător şi al magiei. În imaginile cu Mitra sacrificînd taurul ceresc, şarpele este prezentat jos ca simbol al înţelepciunii divine.


În scrierea Bocet la dispariţia lui Dumuzi, acesta este numit ,,sălbaticul taur”, „stăpînul din Bad – Tibira” adică pe înţelesul nostru cetatea vieţii cereşti sau veşnice, „Păstorul”, „stăpînul colibelor de păstori”, ,,părintele recoltei”, sau ,,Poimandres” cum apare în scrierile trismegiste, iar toate aceste epitete găsindu-se identic în cultul lui Mitra. Inanna, fiica lui Suen şi soţia lui Dumuzi, mai era numită şi ,,sălbatica juncană iute”. Dar şi Suen este numit ,,taur strălucitor” care a rînduit rituri de purificare plăcute lui An, Creatorul tuturor văzutelor şi nevăzutelor şi care veghează cum corabia magur – ca la egipteni corabia lui Ra – străbate cerul spre liniştea muritorilor. Personajul apare şi pe iconiţele strămoşilor noştri iar corabia divină cu care trecea soarele pe cer, este un simbol sacru pe meleagurile noastre încă din mileniul Vl î.e.n. fiind dus în această formă de către urdiile arimine ce s-au revărsat pe la începutul mileniului lV î.e.n. pe valea Nilului. Dumuzi mai este numit în scrierile emeş cu epitetul de ,,copil cu chip de erou”, expresia care îi este atribuită şi lui Mitra. Împreună cu Utu, Suen sînt păstorii ţării Ki-en-gi sau Pămîntul Sfînt, denumire ,,uitată” de specialiști și înlocuită cu Sumer ca să dea bine la făcăturile ivriților și a altor înveninați sutași ai Satanei.

Legenda mitraică spune că ,,Piatra Născătoare” a cărei imagine era venerată în orice templu, l-a născut pe Mitra pe malurile unui rîu la umbra unui arbore sfînt şi că doar păstorii aşezaţi pe un munte vecin au fost martorii intrării lui în lume. Ei l-au văzut ieşind din lespedea de piatră, avînd pe cap o bonetă frigiană(corect căciulă getică), înarmat cu un cuţit în trei muchii – dagă şi dage la plural – şi purtînd o torţă ce lumina adîncurile întunecate de dedesupt. Plini de veneraţie, păstorii se apropie, oferind copilului divin primele produse ale turmei lor şi recoltelor lor. El poate fi numit fără greş ,,fiul cerului sau al luminii” pentru că este o creaţie divină dar şi ,,fiul Omului” pentru că s-a născut din muntele Omu din Bucegi sau din fulgerul Tatălui Ceresc/OM, sublimul bunătăţii umane din teozofia mioritică.


Tacit în scrierea De moribus germanorum, povesteşte o legendă cu elemente asemănătoare şi spune despre neamurile germanilor că: ,,sărbătoresc prin cîntece vechi pe Tuisto ca unul care în tradiţia orală, dar şi în anale trece drept făuritor de neam – prin legea genealogiei el este crescut de zeul Pământ şi Fiul Omului care sînt făuritori ai originii neamului”. Goţii care au locuit împreună cu strămoşii noştri cîteva sute de ani şi-au format mare parte a mitologiei lor, prin preluarea şi prelucrarea după credinţele lor, a miturilor din teozofia geţilor. La fel au vieţuit strămoşii noştri împreună cu neamul germanic al bastarnilor peste 700 de ani, dar aceste informaţii nu trebuie să facă parte din istoria noastră pentru că atunci cînd s-a împărţit ,,plăcinta adevărului” Europei, românii lipseau de la masă, la fel cum lipsesc și astăzi deși alții se înfruptă vîrtos din bucatele și darurile lor!
Această legendă a naşterii lui Sarmis/Mitra este prezentată pe tăbliţa 1 care a fost turnată cam prin secolul XVl î.e.n. şi cu o imagine realizată mai bine pe tăbliţa 2 ce a fost turnată de Zamolxe în insula Samos pe la anii 540 î.e.n. Imaginea descriptivă a legendei naşterii lui Sarmis/Mitra este aşezată în mijlocul tăbliţei, avînd la stînga Sfîntul Soare iar la dreapta Sfînta Lună. Deasupra este o sferă sau ou cu mai multe reliefuri pe el înconjurat de steluţe, indicînd sacralitatea creaţiei lui Sîntu asupra întregului univers, iar sub imagine se vede o construcţie închisă într-un cerc şi înconjurată de steluţe, arătînd acelaşi caracter sacru.

Poate este Cetatea Vieţii Vii sau Veşnice cum apare în scrierile esene şi Calea/Legea Adevărului şi Dreptăţii, primită de către Eno de la Senta, ori dabo gio cum este scris pe mai multe tăbliţe. În centrul imaginii este o formă de U întors care reprezintă intrarea în peştera sfîntă cu Piatra Născătoare, ce se află deasupra unei taurine şezînd. În gura peşterii, un copil mic ridică mîinile în sus, ca semn al bucuriei şi naşterii sau renaştere. Mama lui, prezentată lîngă taurină, primeşte de la Moş Arimin un miel şi toiagul cu care să păstorească toate neamurile arimine. Strămoşul nostru are pe cap cuşma specifică și ajunsă mitră la romani, poartă un cojoc lung iar pe piept are atîrnat un cap de taur şi crucea. Deasupra peşterii este chipul lui Sîntu cu plete, pe care hagiografia iudeo-cretină l-a luat cu numele de Iisus. La dreapta acestuia se vede porumbelul, şoimul ceresc, simbolul Sfîntului Duh ori Suflet din religia strămoşească, în colţ mai este un cap, iar sub acesta sînt doi măgăruşi sau cai pentru cei doi cabiri. În colţul din stînga jos a imaginii este un personaj cu un fel de căciulă pe cap şi plete, poartă o mantie pe umeri şi ţine în mînă un toiag, stînd pe scaun. Acestea sînt trei, poate simbolizînd cei trei păstori sau magi cum au ajuns în iudeo-cretinism, ce aduc cinstire pruncului născut din lumina Tatălui Ceresc sau OM.

Adică Sarmis/Mitra este Fiul Omului sau al Tatălui Ceresc! Fiindcă nu puteau scoate din capul populaţiei imperiului roman, creştinismului arimin/ariminismul, grecii şi romanii adepţii iudeo-satanismului, au preluat şi această imagine pretinzînd că este naşterea născocitului Hristos în ieslea din Bethleem! Aceste adunături de lepre criminale strînse sub umbra blestematei Militia Cristi nu au suferit niciodată de ruşine, cinste, bună cuviinţă sau adevăr, făcîndu-și din hoție și crimă fundamentele religiei lor!
În secolul ll al erei noastre, sau poate chiar de la sfîrşitul celui precedent a circulat scrierea Omiliile clementine, care prezenta teologia orfică sau getică după legea adevărului şi nu după făcătura grecilor, unde înţeleptul Orfeu lasă spre luminare o cosmogonie. ce ne prezintă facerea lumii astfel: ,,Astfel, primul Ou care a fost vreodată făcut, fiind încălzit treptat de către Făptura Vie din el, se sparge, iar apoi capătă chip şi un lucru iese… Aceasta este în mod evident Logosul – Zeul din Ou şi Zeul din Piatră, căci Firmamentul Primordial era simbolizat printr-o Piatră, ca Tărie; tot aşa cum în natura fizică, scînteia de viaţă apare din regnul mineral.”
În comuna Corbi din judeţul Dîmboviţa s-a descoperit în pământ în anul 1971 săpîndu-se în cimitirul satului, un ou de piatră de dimensiunile unei căldări foarte mari. ,,Specialiştii” care l-au văzut şi ,,studiat”, au descoperit pe el conturat harta vechii Geţii şi o inscripţie pe care au citit-o în limba tracă, fiind o cerere de ajutor a unui rege trac adresată lui Dromichete. Puteau să o citească şi în limba împinsă sau duşmănoasă fiindcă rezultatul tot acela era. Cît timp ei umblă cu nebuniile latrinităţii, tracismului şi slavismului în cap, minciuna şi sminteala vor domni în istoriografia noastră falsificată în totalitate.
Oul era simbolul religios al Creaţiei Tatălui Ceresc cum vine zicerea tocmai de la ariminul Orfeu şi din el s-a născut Duhul Ivzoditor şi Izbăvitor al Neamului Ales de Sîntu, Sarmise sau Mitra cum l-au botezat mai tîrziu în imperiul roman, cînd le ţinea de alean atîtor neamuri doritoare de iubire, credinţă, comuniune şi adevăr.
Inscripţia văzută de mine într-o fotografie la tv cîteva secunde, începe cu literele YU, fiind vechea denumire pentru Mîntuitorul ceresc, aşa cum este el simbolizat pe atîtea artefacte şi pe tăbliţele de plumb descoperite la Sinaia. Tot în această localitate, foarte aproape de locul unde s-a descoperit oul de piatră din care s-a născut Duhul Ceresc, este un lăcaş de cult rupestru, săpat într-o stîncă verticală fiind considerat ca precreştin. Oamenii locului au făcut în timp unele modificări ale spaţiului fiind adaptat în prezent cultului creştin ortodox dar cu unele particularităţi foarte evidente şi ciudate. Pe tavanul lăcaşului de cult este sculptată crucea înscrisă în cerc. La acest simbol cercul apare format din răsucirea a două fire foarte groase, model care se găseşte la toate bisericile noastre prin acea funie de sub straşină ce înconjoară lăcaşul şi este formată din cei doi şerpi răsuciţi care vin cu capetele deasupra uşii de la intrare. În religia strămoşească şerpii erau simbol al înţelepciunii şi cunoaşterii divine, găsindu-se şi în budism prin modelul pingala, unde cei doi şerpi ai cunoaşterii cereşti se înfăşoară pe coloana omului îndreptîndu-se către creier pentru a transmite înțelepciunea Creatorului.
Legenda ne arată că românii îşi cunoşteau adevăratele rădăcini ale religiei strămoşeşti, fiind creştinaţi de Fiul Oii sau Mielul, cum l-au încondeiat furii în plăsmuirile lor, practicînd acest cult din totdeauna, dar au fost obligaţi de răutăţile liftelor să mai cînte şi altceva decît ce i-a învăţat Eno. Oaia în mitologia geţilor, era considerata un animal sfînt şi binecuvîntat de Sîntu, pentru că a scăpat Neamul Ales de la dispariţie cînd Mamarca şi-a slobozit haitele de draci pe la mijlocul secolului XVll î.e.n. şi a adus cele mai cumplite geruri peste Carpaţi.
Sîntem Fiii Oii și nu ai ploii sau a prepuțiului tușinat, adică neam de oieri ce am fost de-a pururi pe aceste meleaguri şi de aceea ne-am legat existenţa de o Mioriţă, care prin harul şi darul ei ne-a vegheat calea în istoriei și înveșnicire.
Dacă eram înfrăţiţi cu Satana, ne mîndream ca fii ai ,,legămîntului” lui Iahwe și Avram şi nimic mai mult! Ivriţii cînd făceau juruinţe, prindeau în mînă vînjoşenia părintelui cum scriu ei plini de mîndrie în Talmul – Cartea lui Tobias şi Facerea 24,2,9, adică ce aveau cel mai vrednic de cinstit era unealta însămînţătoare, deci jurînd pe bărbăţia părintească, şi aceea şonţită, nu puteau fi decît fiii sulei.
Mitra, după ce a crescut mare şi voinic s-a înfruntat cu Sfîntul Soare reuşind să-l învingă, fapt pentru care acesta i-a dăruit coroana de raze şi de atunci s-a legat o prietenie sinceră între cei doi. Sacrificarea taurului în religia lui Mitra este un ritual simbolic, acest animal fiind considerat forţa generatoare de viaţă, iar moartea lui va regenera toată viaţa de pe pământ. Culturnicii occidentali consideră barbar acest ritual cînd se sacrifica un taur dar acelaşi obicei făcut de iudei cu zeci, sute sau mii de tauri îl ţin de divinaţie unică închinată dumnezeului ce merita a fi cinstit, chiar dacă i-au scos din sărite pe vechii egipteni şi le-au pus jar la tălpi cînd hălăduiau prin Elefantina. Prea put asemenea judecăți parşive şi idioate. Iar noi înjunghiem cu sutele de mii, nevinovaţii miei şi nu ne ruşinăm deloc!

Neam de păstori, mioriticii carpatini îşi venerau animalele pentru că ele, prin darurile lor i-au scos din necazurile şi urgiile timpului. Mitra ca divinitate solară, împreună cu Mama Pămîntească cîrmuiesc viaţa universului iar moartea nu este decît o distrugere temporară necesară unei noi renaşteri. În acest univers mitologic trebuie privită sacrificarea ritualică a taurului în religia mitraică. Dar taurul mitraic are o trăsătură unică în acest context teozofic, el vine din ceruri, din împărăţia lunii, adică locul unde viaţa renaşte după moarte. Sufletul lui luminos aduce viaţa din nou pe pământ iar forţa lui creează din nou forme ale vieţii pentru renaşterea creaţiei primare. Surprinzînd taurul pe o pajişte de munte într-o poiană, ca şi legenda bourului lui Dragoş şi a căţelei Molda de la noi, Mitra îi ia urma împreună cu cîinele care îl însoţea, se luptă apoi cu animalul în mai multe momente. Printr-un vicleşug prinde taurul de coarne şi reuşeşte să se urce în spatele lui alergîndu-l pînă a obosit chiar dacă a fost dat jos din spinare, el tot se agăţa pînă l-a dovedit. Apoi l-a prins de picioarele din spate, l-a luat în spinare şi l-a adus în peştera sa care îi era sălaş.

Aici primeşte de la Sfîntul Soare porunca de a sacrifica taurul pentru renaşterea vieţii pămîntene. Dar taurul scapă şi se întoarce pe pajiştea de unde a fost alergat de către Mitra. Soarele trimite corbul –mesagerul său şi simbol pe mai multe steme ale Ţării Româneşti – să-i ceară lui Mitra prinderea taurului şi sacrificarea lui. El urmăreşte taurul cu ajutorul cîinelui său şi reuşeşte să îl prindă tocmai cînd acesta revenise în peştera din care fugise. Cu inima strînsă Mitra îi înfige în gît cuţitul său cu trei muchii primit la naştere. Apoi se petrece o minune extraordinară, din trupul victimei muribunde răsar toate plantele de leac şi ierburile ce acoperă pămîntul cu verdeaţa lor. Din şira spinării animalului răsare grîul de pîine, iar din sîngele său viţa de vie ce dă licoarea sacră în Mistere. În zadar şi-a trimis duhul răului, dracii împotriva animalului aflat în agonie pentru a otrăvi în el izvorul vieţii; aceştia nu au reuşit să împiedice miracolul ce se desfăşura. Sămînţa taurului strînsă şi purificată de Lună, a generat toate speciile de animale folositoare, iar sufletul acestuia, sub protecţia cîinelui, tovarășul credincios al lui Mitra a urcat în sferele cereşti de deasupra, unde fiind cinstit ca divinitate, a devenit protectorul turmelor. Povestea ne aminteşte şi de sărbătoarea Filipilor de la noi, unde se spune că lupii devin protectorii turmelor de animale iar Lupul Alb, animal ceresc este conducătorul lor. Prin sacrificiul săvîrşit, Mitra a reuşit să renască o nouă viaţă mult mai bogată şi mai roditoare.
Din această jertfă se naşte şi prima pereche de oameni purificaţi ,,fii luminii” ca act creator al rezidirii lumii, iar Mitra a fost însărcinat să vegheze aceste fiinţe privilegiate. Mitul este o variantă tîrzie a celui emeş unde la facerea vieţii pe pământ inclusiv a neamului omenesc, a fost sacrificat un zeu iar din sîngele lui amestecat cu pământ s-a făcut tot ceea ce este viu, pentru a sublinia caracterul sacru al tuturor vietăţilor şi mai ales al omului ca fiu al luminii, gest al creaţiei ce era repetat în fiecare an. În mozaism omul este o fiinţă ticăloasă bună numai pentru pedepse!
În Asia şi Mediterana mitul este cunoscut prin vaca IO şi misterele pelasgice ale Mamei Pămîntești – Demeter sau Hera la greci – divinitate a agriculturii, care patronează fecunditatea naturii şi care se transformă, din timp în timp într-o bovină. În toate culturile ariene sau arimine, bovinele sînt asociate grîului şi deci pîinii.
Dar duhurile răului lucrau cu meşteşug împotriva fiilor luminii binecuvîntaţi de Mitra şi au dat o secetă cumplită peste oameni, iar pentru a-i salva de la nenorocire pe aceştia, arcaşul ceresc a tras cu arcul într-o stîncă prăpăstioasă din care a ieşit un izvor de apă vie, unde şi-au ostoit setea toţi muritorii. A urmat apoi un cataclism şi mai teribil, care a ameninţat întreaga natură. Un potop universal a decimat oamenii iar pămîntul a fost acoperit de apele rîurilor şi mărilor. Un singur om, sfătuit în taină de paznicii cereşti, a construit o corabie şi s-a salvat pe sine însuşi împreună cu cireada sa, într-o arcă ce plutea pe întinderea nesfîrşită de ape. După ce neamul omenesc s-a înmulţit din nou, un mare război a pustiit lumea şi a nimicit atît locuinţele oamenilor cît şi sălaşurile fiarelor.

Dar oamenii – fii Creatorului sau fiii luminii – au scăpat şi din această nenorocire şi viaţa lor se va duce înainte cu bune şi rele. Misiunea lui fiind terminată, Mitra împreună cu Soarele şi ceilalţi doi prieteni cabiri celebrează o Cină de Taină, pe care iniţiaţii o comemorează într-o agapă mistică şi se înalţă la Cer. Dar alte surse spun că la această cină au fost prezenți doisprezece însoțitori ai lui Mitra, iar iudeo-creștinii au și ei 12 apostoli și poate de aici vine furia lui Tertulian care îi spurca pe creștinii arimini că ,,le-au furat sfintele sacramente” deși religia geților este atestată arheologic cu cel puțin 6000 înaintea mozaismului! În neobosita lui muncă dăruită neamului omenesc ,,fiilor luminii”, Mitra traversează Oceanul de lumină şi se alătură celorlalţi nemuritori.
El era divinitatea căreia Creatorul i-a dat puterea să menţină rînduiala naturii şi a tot ce este viu şi să lupte cu puterea răului care bîntuie pămîntul iar oamenii trebuie să ştie care este Calea/Legea Luminii și Adevărului şi să nu greşească. Cartea lui Eno se mai numea Calea/Legea Adevărului şi Dreptăţii.
Dispreţul pentru senzualitate şi sexualitate atît de dragă ivriţilor, grecilor şi romanilor, era una din primele forme de luptă împotriva răului care îi dădea tîrcoale omului. Sistemul dual era conceput pentru dezvoltarea energiilor individuale dar şi pentru dezvoltarea energiilor întregii comunități unde trăia natul ca și a omeniri. Mitra fiind asimilat unei divinităţi solare, dar deosebit de Soare, este Mediatorul între Creator şi creaţia sa, care a dat de lucru atît gnosticilor, platonicienilor cît şi neoplatonicienilor.

Mitra născut din piatră se poate explica prin naşterea luminii datorată fulgerului din bolta cerească şi care în multe mitologii este asemănată la început cu o boltă de piatră sau firmament. Dar şi piatra terestră – cremenea – poate genera scîntei şi deci lumină, care se înalţă către cer. Mitra, prin naşterea sa este legat mai mult de Mama Pămîntească şi energiile ei creatoare de viaţă care era celebrată încă din cea mai adîncă antichitate în peşteri precum cele de la Eleusis, Parnes, Delos şi altele, și cum apare în multe situri din bazinul inferior al Dunării.
Chiar din ceruri, el este apărătorul adevărului şi al dreptăţii, apărătorul sfinţeniei şi duşmanul neînfricat al fiilor întunericului. Acest conflict între fiii luminii, esenii sau asenii geţi şi fiii întunericului, ceata ivrită a lui Belial/Satana se găseşte clar explicat în unele manuscrise descoperite la Qumran, dovedind că lucrurile se ştiau foarte bine în antichitate dar au fost bolmojite, ascunse şi falsificate în totalitate.
Ariminismul sau mitraismul credea în supravieţuirea conştientă a esenţei divine care se află în noi, în izbăvire şi mîntuire. El mai credea într-o judecată cerească a fiecăruia după faptele săvîrşite dar în momentul decesului nu după revelaţiile ivriţilor. Mai avea caracteristic cinstirea zilei a şaptea – duminica – consacrată odihnei. Cuvîntul vine din limba română veche şi este compus din dumi: copil + niga/nica: preţios, venerat, victorios, adică ziua copilului strălucitor sau a cabirului luminos şi salvator cum apare pe unele monede ori medalioane ale lui Mitra.

Pe tăbliţa 11 Domoz tomu este fiul crucii strălucitoare. iar cabirii erau consideraţi fiinţe cereşti ce au zidit un neam divin pe pământ şi care i-a învăţat pe oameni prelucrarea metalelor, Mitra purtînd şi el acest titlul.
Hipolit, un ivrit pretins iudeo-creştin, în cartea Philosophumena sau Respingerea tuturor ereziilor ticluită pe la anii 175 scriind despre mai multe neamuri care ar fi apărut primele pe pământ create de Dumnezeu, spune despre neamurile arimine ale cabirilor: ,,…sau dacă au fost cureţii ideeni, neam divin, sau coribanţii frigieni, cei pe care Helios i-a văzut prima dată răsărind aşa cum fac pomii; sau dacă Arkadia l-a născut pe Pelasgos, mai bătrîn decît Luna; sau Lemnos pe Kabeiros, prunc frumos al misterelor inefabile…”. Păi întunecaţilor, nici că este nevoie de altă mărturisire privind poziţia uluitoare a religiei geţilor în cultura antichităţii, cînd chiar cei mai înverşunaţi duşmani vorbesc de neamul divin al cabirilor şi pruncul născut ce avea misterele inefabile. Voi aţi dat lumii doar urgiile şi orgiile sataniste însoțite de cel mai cumplit întuneric!
Într-o legendă mioritică, veche de la începuturile lumii se spune că cei 7 arhangheli(îngeri bătrîni) şi sfinţii, tare s-au bucurat că Dumnezeu le îndeplineşte voia şi au zis că ei vor clădi cerul, numai oamenii să-i ajute şi să-i susţină tot timpul adică să o ţină mai subţire cu înfulecatul pentru că atunci cînd oamenii se îndoapă cu carne, sfinţii slăbesc. Din acele vremuri au rămas cele 7 posturi, căci la început au fost 7 arhangheli care au făcut cerul. Dumnezeu dădu celor 7 arhangheli aripi ca să poată merge în tărîmul rohmanilor, sub fundul pămîntului, şi de acolo să aducă piatră şi mai scumpă, Şi au adus sfinţii de acolo atîta piatră, străvezie cum e sticla şi albastră cum e floarea cicoarei şi ochii îngerilor şi au făcut din ea cerul ca o boltă deasupra pămîntului, şi i-au pus 7 stîlpi făuriţi tot din piatră scumpă. Cerul are mai multe ceruri iar în al nouălea este o lumină mare unde se văd mese puse cînd se deschid porţile, pentru că acolo este raiul. Cerurile se deschid odată pe an la Bobotează. Hai să nu mai umblăm cu părul în ochi tovarăşi culturnici! Uite Legea Adevărului şi Dreptăţii primită de Eno aşa cum o ştia neamul meu mioritic din moşi strămoşi!


În mitul lui Adapa din teologia emeşilor, sufletul răposatului cînd se înălţa la ceruri la dreapta judecată, trebuia să treacă prin şapte porţi ale cerului pentru a ajunge în ţinutul morţilor unde era supus cîntăririi divine.

Cultul mitraic spune că cerul avea două porţi către Pămînt; una pe care scoborau pe pământ sufletele care se lăsau amăgite de formele şi farmecele materiei; a doua este aceea pe unde sufletele se urcă la cer, lăcaşul lor de început, după ce au încercat pe pământ toate ispitele vieţii, transformările şi chiar pedepsele ce aveau să le suporte din cauza greşelilor originare. Parcă prea aduce a iz creştin hoţomanilor, dar deloc a iudeo-creştinism pentru că în Tora şi Talmud asemenea vorbe de duh nicicînd nu se aud! Povestioara este asemănătoare cu una de pe plaiurile mioritice care spune că Sfîntul Ilie este personajul care va apărea la sfîrşitul lumii trimis de Dumnezeu să îi sfătuiască pe oameni să-l respingă pe Anticristul sau Iahwe care ne-a tot călărit de vreo 1600 de ani.
În tăbliţa 5 Mitrache Tomşa care era casierul unei mănăstiri s-a îmbolnăvit rău cînd era în ospeţie la ruda sa Ene şi a fost adus înapoi la Sarmisetuzo dar nimeni din neam nu l-a mîngîiat cu vorbe şi nu l-a cinstit cu băutură şi mîncare. Supărat ,,cînd sufletul şi mintea se vor veşteji am să-l rog pe sfinţia Onxa, ca împreună cu orientalul Gomtaro să-mi cînte duios şi tărăgănat, să fiu gata pregătit în camera mea ca OM şi să fiu salvat pe tărîmul iubirii lui Zamolxiu”. Această legătură istorică între neamul nostru şi cei din Orient arată că au existat schimburi de informaţii între cultura geților și cea a perșilor și aryas prin intermediul sciţilor sau direct cu geţii iar asemănarea dintre credinţa geţilor şi budism precum și zoroastrism dovedeşte că o parte dintre ei şi-au reformat cultul după modelul get şi chiar mai mult, iar perșii i-au făcut pe mioritici, nişte schismatici care ar fi furat înţelepciunea de la Zoroastru, spunînd că plaiurile din Carpaţi sînt iadul unde ard cei răi.

Vechii perşi dar nu zoroaştri, îi mai spuneau lui Mitra Aryaman – Ospitalierul, fiindcă era diriguitorul sufletelor strămoşeşti.
Mitra se prezintă în cultul religios sub două forme, una fizică şi alta spiritual-energetică pentru a conceptualiza religia și morala inițiaților.

În forma sa fizică, deşi ne înfăţişează lumina, totuşi nu trebuie confundat cu soarele, cu luna sau cu stelele. Mitra este soarele cel adevărat iar soarele vizibil nu este decît oglinda strălucirii sale. Mitra este în acelaşi timp lumina pasivă dar şi cea activă, adică cea care luminează lucrurile şi cea care le vede. Şi fiindcă lumina, este socotită, de regulă ca principiul adevărului şi bunei-credinţe, Mitra personifica Legea şi a devenit apărătorul ei. De aici s-a născut caracterul său de mijlocitor între om şi Dumnezeu, de protector împotriva spiritelor rele.
Dar şi dincolo de mormînt el este lumina manifestă nu lumina infinită care a creat începutul fără sfîrşit. Acest concept al lui Mitra era la vechii perşi înaintea ,,revelaţiilor” lui Zarathustra. Mitra era mijlocitorul creaţiei, şi protector veşnic treaz, eroul fără seamăn, veşnic biruitor, geniul iubirii şi dreptăţii.

În vechea religie a neamurilor arimine şi persane Mitra era un duh al luminii, puterea cea mai înaltă a luminii create, ce are înţeles fizic şi moral, adică şi puterea spiritului ce vede şi pătrunde toate, a adevărului personificat şi a credinţei.,este conducătorul tuturor duhurilor pe care le călăuzeşte prin noapte şi prin moarte la nemurire, este un erou luptător şi duşmanul tuturor demonilor întunericului, în această calitate are coif de aur şi scut de argint, stînd în carul de luptă, urmîndu-l o suită de îngeri de lumină şi de adevăr, în fine este apărătorul comerţului între oameni şi a celor săraci şi apăsaţi.

Cultul se făcea în peşteri sfinţite unde erau puse şi simbolurile soarelui, a lunii, planetele, stelele, zodiile, calea sufletelor(Calea Laptelui), dăinuind pînă la sfîrşitul secolului lV şi care aducea mare supărare iudeo-creştinilor, noii stăpîni ai imperiului roman după anul 381…….CONTINUARE PE http://www.ariminia.ro/ro/crestinismul-arimin-sectiunea-1/

Sus la cheia raiului,                               În stîlp piatră mi-e-ncheiat,
             Bună ceată mi-e adunată,                      D-unde sfinţii c-auzea,
             Tot de sfinţi, de aceia sfinţi,                  Ei săltară şi zburară,
             Şi-mi citeau, prooroceau,                      Sus mai sus se ridicară,
             Şi-mi citeau de Dumnezeu,                   Cu norii se-amestecară,
             Şi pe Dumnezeu nu-l ştiu,                     Jos mai jos că se lăsară,
             Iar Ion, Sînt-Ion…                                 Pe stîlp de piatră cădea,
             Din gură aşa grăia                                  Cînd acolo ajungea,
             – Voi citiţi, proorociţi,                            Cărţi pe braţe că-şi lua,
             Şi-mi citiţi de Dumnezeu,                      Şi citea, proorocea,
             Şi pe Dumnezeu nu-l ştiţi,                      De trei zile şi trei nopţi,
             Iar eu vin şi bine ştiu,                             Stîlp de piatră în patru crapă,
             Jos la cheia raiului,                                 Iată Dumnezeu că scapă.