PLINGERE IMPOTRIVA STATULUI ROMAN SI A AUTORITATIILOR STATULUI,

PLINGERE IMPOTRIVA STATULUI ROMAN
SI A AUTORITATIILOR STATULUI, PENTRU DISTRUGEREA
SPIRITUALITATII ROMANESTI SI A SENTIMENTULUI DE DRAGOSTE DE TARA.

Constatind ca in ultima vreme, spiritualitatea si sentimentul dragostei de tara este din ce in ce mai estompat in rindul cetatenilor, pe fondul recudescentei actiunilor iredendismului maghiar, si constatind pericolul iminent ce pindeste NATIUNEA ROMANA, adresez aceaste acuzatii STATULUI ROMAN SI AUTORITATILOR SALE.
ASTFEL :
1. Statul Roman si autoritatiile sale au facilitat atacurile la adresa NATIUNII ROMANE, in vederea distrugerii spiritualitatii romanesti si a sentimentului de dragoste de tara prin:
– Distrugerea economiei tarii, a capacitatilor industriale si agricole, aducand cetatenii ROMANIEI intr-un stadiu de mizerie, prin cresterea somajului, lipsa acuta de locuri de munca, indatorarea populatiei la banci, lipsa aproape totala a protectiei sociale.
– Distrugerea sanatatii si natalitatii populatiei, prin inchiderea de spitale, determinarea personalului medical sa emigreze in afara tarii, lipsa medicamentelor si vaccinurilor, creearea unui sistem medical corupt si ineficient.
– Distrugerea culturii nationale, prin provarea nonvalorilor culturale (manelizarea populatiei), prin acceptarea diverselor activitati culturale lipsite de moralitate si valoare. Acceptarea unor atentate la patrimoniul istoric, acceptand distrugerea arheologica prin “aprobari de descarcare istorica” a unor vestigii ale identitatii noastre nationale.
– Distrugerea educatiei nationale, prin diverse programe si experiente scolare. (strigator la cer, acceptarea in facultati a studentilor fara examen de bacalaureat, inceperea anului de invatamint fara manuale scolare)etc.
– Distrugerea sistemului de aparare, prin diminuarea efectivelor armatei (stagiul militar nefiind obligatoriu), diminuarea capacitatilor de lupta (inchiderea multor fabrici si uzine cu caracter militar), politica de aparare fiind aservita intereselor straine, mai precis NATO.
– Inactivitatea institutilor statului din domeniul securitatii nationale, care permit atacurile iredentist –soviniste din HARGHITA SI COVASNA, alte activitati ostile ce intra sub incidenta Codului Penal, savirsite de persoane infractoare.
– Distrugerea securitatii alimentare a populatiei, prin acceptarea patrunderii pe pietele romanesti a diferitelor produse nesanatoase de pe piata externa, si obstructionarea produselor alimentare autohtone, prin birocratie si alte modalitati de descurajare.
2. Manipularea si dezinformarea populatiei in scopul distrugerii spiritului national si a dragostei de tara, astfel :
– Inmultirea publicatilor cu caracter pornografic, imoral, antinational.
– Inmultirea posturilor si programelor de radio-televiziune cu caracter politic manipulator, sau acelora care promoveaza emisiuni si spectacole de prost gust, imorale, pornografice, antinationale, etc.
– Politizarea si subordonarea CNA, in scopul aservirii trusturilor de presa, puterii si intereselor antiromanesti.
3. Invrajbirea populatiei tarii, prin :
– Creearea de partide si organizatii politice si separarea populatiei in functie de interesele partinice a acestora.
– Incurajarea activitatilor sectelor religioase si intoleratei religioase
– Acceptarea fenomenelor iredentist –soviniste, a partidelor etnice.
– Omisiunea de a lua masuri impotriva acelora care aduc atingere istoriei noastre nationale, imaginii si monumentelor eroilor nostri, atacurile la adresa Constitutiei Romaniei, in special a art. 1
– Invrajbirea populatiei cu ocazia campanilor electorale, prin adunari si sedinte cu profund caracter partinic, lipsite de spiritul si dragostea fata de patrie.
Plingerea mea ar putea continua cu multe exemple prin care statul si autoritatiile sale contribuie la distrugerea SPIRITUALITATII ROMANESTI SI A DRAGOSTEI DE TARA, dar prefer sa ma opresc aici, stiind ca numai judecata CONSTIINTEI NEAMULUI si a ISTORIEI, o sa o judece si probabil o sa scoata la iveala vinovatii, pedepsiindu-i prin cuvantul “RUSINE ! “
Sustinind tot ce am afirmat, inclusiv …RUSINE !
Astazi 23.09.2014 SERB MARCEL-GHEORGHE

http://strigatulardealului.blogspot.ro/?spref=fb

Mormantul unui conducator dac in grota de la Pietrele lui Solomon din Brasov-Descoperiri arheologice

RO_BV_Pietrele_lui_Solomon_3

http://danlupu.net/2014/01/descoperire-arheologica-mormantul-unui-conducator-dac-in-grota-de-la-pietrele-lui-solomon-din-brasov/

http://stirile.rol.ro/Cutitul-printului-dac-identic-cu-sica-lui-Decebal-de-pe-Columna-lui-Traian-76727.html

http://heruvis.wordpress.com/identitate-daco-romana/primul-mormant-dacic/

Strategie de distrugere a Neamului

 

Ce spun cativa cercetatori straini despre Tartaria,Romania 

Pãrinteasca dãmãndari
Tsi s’ prigiurã pi’ unu foc mari
Fratsã di mumã shi di unu tatã
Voi armãnj di eta tutã

Di sum ploclyi di murmitsã
Strigã a noshtsã bunj pãrintsã
Blãstem mari s’ aibã n’ casã
Tsel tsi limba lui shi’ alasã

Cari shi’ alasã limba lui
S’ lu ardã pira focului
Shi s’ dirinã yiu pi locu
Sã’ i si frigã limba’ n focu

Cari fudzi di a lui mumã
Shi di pãrinteasca’ i numã
Fugã’ i doara domnului
Shi dultseamea somnului

El tu vatra pãrinteascã
Fumealja sã nu’ shi hãrseascã
Di fumelj cãrunj s’ nu bashi
Na tu leagãn sã nu’ shi anfashi”Dimândarea părintească” (mustrarea părintească) este imnul aromânilor, compus de Constantin Belemace, luptător pentru drepturile românilor (aromânilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului “Deşteaptă-te române” la românii aromâni, acolo, în sânul societăţilor şi fundaţiilor aromâneşti, unde este cântat la posturile de radio şi de televiziune emise în dialect. Cântecul vorbeşte de cumplitul blestem ce cade asupra părinţilor care nu-şi învaţă copiii limba strămoşească, limba (graiul) armânesc. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevărat vizionar atunci când a compus versurile, în 1888. După mai bine de un secol, “Dimândarea părintească” răsună mai actual ca oricând.

PARINTEASCA DIMANDARE

Parinteasca Dimandare
Na sprigiura cu foc mare
Frati di muma si di-un tata,
Noi, Armani di eta toata.
Di sum plocile di murminta
Striga-a nostri buni parinta:
“Blestem mari s-aiba-n casa
Cari di limba-a lui s-alasa.
Cari-si lasa limba-a lui
S-lu-arda pira-a focului,
Si s-dirina viu pri loc,
Sa-li si friga limba-n foc.
El an vatra-li parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca;
Di fumeli curuni s-nu base
Nic an leagan si nu-nfase.
Cari fudze di-a lui muma
Si di parinteasca-li numa,
Fuga-li doara-a Domnului
Si dulteamea-a somnului!”

In romaneste suna asa :

Printeasca blestemare{mustrare}

Parinteasca blestemare
Porunceste cu foc mare
Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Aromani din vremea toata
De sub lespezi (placi) de morminte
Striga ai nostri buni parinti
“Blastem mare sa aiba in casa
Care de limba lui se lasa.
Care i-si lasa limba lui
Arza-l-ar para focului
Chinui-s-ar de viu pe locu (pamant)
Frge-i-s-ar limba in focu
El in vatra parinteasca
De copii (familie) sa nu se fericească
De familie cununi sa nu pupe
Prunc in leagan sa nu culce (infase)
Care fuge de a lui muma
Si de parintescul nume
Fugi-i-ar dorul Domnului
Si dulceata somnului!”

http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/strategie-de-distrugere-a-neamului/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+ioncoja+%28Ion+Coja%29

Scrisoarea-manifest a lui Avram Iancu adresată poporului maghiar

Tebea-2011-Avram-Iancu

Scrisoarea-manifest a lui Avram Iancu adresată poporului maghiar

sursa articol http://www.istorie-pe-scurt.ro/scrisoarea-manifest-a-lui-avram-iancu-adresata-poporului-maghiar/

„Libertate, egalitate, frăţietate. Fraţilor maghiari !

Ascultaţi cuvintele, purcese din adâncul sufletului unui român sincer. Aceste sfinte principii ne treziră din adâncirea, în care ne apăsară varvarii sute de ani; pentru acestea am ridicat cereri la locurile cuvenite; pentru acestea, ca să ne fie recunoscute, am ridicat arma, ne-am vărsat sângele, şi a ni-l vărsa pentru libertate suntem resoluţi, până va mai curge sânge în vinele noastre. Deie-şi părerea Europa, judece popoarele civilizate, noi ne luptăm pentru libertatea noastră, cea asuprită, de-a veacurilor nedreptate.

Fraţilor ! Credeţi-ne nouă că noi prealuminat vedem şi prea hotărât credem, că în aceste două Patrii surori, maghiarul de existenţă şi viitor nu poate vorbi fără român, nici românul fără maghiar. Credem şi prea luminat vedem, că peste noi, şi peste voi, azi mâne vrea să dee mâna un element gigantic, care în scurt timp ne va îneca, şi nu vor rămânea altele, decât urmele existenţei noastre. Amândouă părţile, vedem că pericolul ne ameninţă, încă de aproape, şi totuşi nu ne putem înţelege. Nu ştiu din ce pricină, pizma, sau doară nepăsarea, îşi învârte sabia între noi şi voi, ca nici în agonie să putem vorbi deaproape. Noi, cu durere privim la scena ce s-a întâmplat în aceasta patrie, şi în care şi noi am fost siliţi a lua cea mai mare parte, însă să credeţi domnilor, că răscularea noastră nu s-a întâmplat prin amăgirea Austriei (după cum dv. rău sunteţi informaţi), ci pe noi ne-a răsculat nerecunoaşterea naţionalităţii politice, tiraniile şi barbariile conservativilor şi aristocraţilor transilvani, maghiari, care, poporul în această epocă nu le-a mai putut suferi, şi de care inteligenţa s-a scârbit cu totul – am fost siliţi a ridica arme, a le purta în contra aceluia care mai departe ne tirăneşte, şi se vede a ne apăsa existenţa politică, despre ce va mărturisi istoria, punând vina, cui va fi drept.

Ne provocaţi în numele naţiunii maghiare, să depunem armele, ba să le ridicăm împotriva tiranilor şi asupritorilor comuni. Crede-ne frate, că cu cea mai mare sfâşiere a inimei trebuie să mărturisim, că noi armele până acuma pe drept le-am întrebuinţat în contra apăsătorilor noştri, însă prin aceasta nu vrem a desonesta caracterul întregii naţiuni maghiare, nu, de aceasta ferească Dumnezeul popoarelor. Ci voim a vă trezi pe voi, şi a vă arăta, că între voi este vermele care vă roade rădăcina, şi vă sapă temeiul unui viitor, pe care vi-l puteţi promite etern. În senatul vostru s-a ivit pizma întrupată, şi ca sicca clodiana, sub veşmânt îşi împrăştie veninul său, ca să nu vă puteţi câştiga simpatia unui popor, de la natură compact, spre a nu se putea nimici în moment, ba nici în timp, şi ca să nu vă puteţi însuşi sincera prietenie, a unui popor din secoli virtuos, după cum l-aţi putut vedea şi cu mână lipsită de arme, şi după cum vi-l vor mai dovedi vouă timpurile cele critice, care vă ameninţă în viitor.

Fraţilor ! Spiritul de care e pătrunsă şi insufleţită Europa cu un impuls mai elastic străbate la sufletul nostru, decât la al oricărei naţiuni, care a mai văzut până acum raza libertăţii. Libertate, egalitate, frăţietate, aceste principii sunt deviza noastră, acestea tezaurul şi cel mai sfânt obiect, pentru care şi cu care trăim suntem gata a da mâna cu cei mai nedumeriţi vrăjmaşi ai noştri, şi a le promite cel mai sincer ajutor, ce se poate aştepta de la vreun popor european, iară de aceste principii lipsiţi, cu cea mai bărbătească seriozitate suntem hotărâţi din început, a ne băltui sângele până la cel din urmă român. însă aceste principii le pretindem de la oricine, garantate pe temeiul existenţei naţiunilor, şi nu :suntem îndestulaţi, văzând însemnate numele lor pe scrisori private, nici auzindu-le numai sunetul cel dulce, pe la urechile noastre, ca un leon fără de simţire. Voi ne îmbiaţi cu mărinimositatea naţiunei noastre, ne somaţi la reîntoarcere, făgăduindu-ne drepturi, şi iertarea păcatelor politice (atâta, încât nu ne-am putut, ba nici nu ne vom putea convinge, că păcatele politice ne-ar îngreuna vreodată), însă din contră, de nu vom voi, sau mai bine zicând de nu ne vom convinge, extirpaţiune prin foc şi fier ! (Focului şi fierului cu mijloace omogene vom păşi în contra !).

Noi, fraţilor, într-atâta suntem de sinceri, încât toate promisiunile voastre private le credem, însă – durere ! – când târziu sunt astfel de promisiuni către noi îndreptate, după ce cercându-le nu le-am dobândit, căutându-le nu le-am putut afla, după ce ne-am măcelat, după ce preoţimea şi partea inteligentă s-au debilitat, jertfindu-se nu prin arme, după cum poftesc legile unui război uman, ci prin furci (bitofa !) după ce în poporul nostru a spus spiritul amiciţiei către voi, şi s-a încuibat o aversiune în contră-vă într-atâta, încât el fără de amăgirea cuiva, mai voieşte a primi sabia oricărui tiran din Europa de ajutor împotriva voastră, cu care firea ne-a aşezat în una patrie, ce împreună să asudăm culţi vând-o şi împreună să gustăm dulceaţa fructelor ei.

Durere, de trei ori durere, că voi care cu paşi uriaşi credeţi că staţi înaintea noastră în cultură, acestea nu le-aţi prevăzut, şi în loc de a vă câştiga amici sinceri cu mijloace blânde şi dulci, aţi răpit în dreapta sabia teroristică neroniană şi aţi primit modul de trădare, al infernalului Calligula. Totuşi, vă spunem cu cea mai umană sinceritate, nu ar fi târziu a ne dobândi de amici, dacă aţi pipăi odată calea prin care se poate asta, dacă aţi dovedi în practică marinimositatea, despre care atâta va place a predica. Însă noi, spunând adevărul limpede, ne cam temem a vă crede d-v, deoarece aievea ne-am înşelat. Crezut-au bravii noştri bărbaţi Buteanu şi Dobra, şi căzură jertfă ascuţişului teroristic. Cu adevărat, aţi putea voi înoda aici o scuză, că căzură din furia soldaţilor sau … neghiobia lui Hatvani pricinui aceasta – însă această scuză e deşartă şi fără temei, deoarece nu Hatvani ne înşela pe noi, ci acela între care voi v-aţi odihnit, căruia voi, cu crezământ deplin, i-aţi pus fericirea voastră în mână, ca să o aşeze pe viitor.

Acela, care e capul vostru, şi preşedintele ţării ungare, acela vezi ne înşală, pe noi, şi acela e Ludovic Kossuth, după cum puteţi vedea aci din adusele şi exdiametro opusele lui două scrisori, semnate cu literele A şi B, care aude a trece şi prin un examen critic european. Acum oare nu cu drept cuvânt am putea striga cu poetul: „accipe nunc danaum insidias, et crimine sub uno disce omnes”, – însă noi nu voim să facem salt în concluzele noastre, ci mai dorim să ne convingem din contră, ce iarăşi ce la voi atârnă. Pe scurt: voim iară a vă spune, şi exclamăm: de credeţi în cer un Dumnezeu şi pe pământ o patrie, luaţi alte mijloace de a trata cu noi, convinge-veţi deplin, că între noi şi voi armele niciodată nu pot hotărî, însă nu întârziaţi, ca să nu se împlinească în voi cuvintele scripturei: „că va intra mirele, şi voi nu veţi avea undelemn în candelele voastre”.

Dat în Câmpeni, 15 iulie 1849
Avram Iancu, prefect….sursa articol http://www.istorie-pe-scurt.ro/scrisoarea-manifest-a-lui-avram-iancu-adresata-poporului-maghiar/

Ruga pentru Romania….

 

 

flacara-olimpica-a-fost-aprinsa-de-inalta-preoteasa-si-si-a-inceput-drumul-spre-londra-video-11779270

http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/09/10/comunicat-de-presa-scriitorul-laurian-stanchescu-12-13-14#.VBAm_VGJzgg.facebook

Vom purcede-n rugaciune
La Regia, in padure
Sa-ntrebam al sau izvor
Sa aflam de viitor
Sa-nchinam ruga pentru tara
Sacerdoti ne-nvete iara
Sa stie poporul meu
Sa-si scoboare al sau zeu
Sa-mi ajute ,sa-mi trezeasca
Sfanta glie romaneasca.
Pe pamantul meu sa vina
Doar Lumina,din Lumina.
Pogoara-se luminatori
Din toate cele patru zari
Ei sunt parte din Cuvant
Din Zabelio cel sfant.
Ma duc,cu suflet cu tot
Aproape,ca nu mai pot
Mi-e inima stransa tare
Ma duc sa cer indurare
La Regia,la Tartaria
Chem sfintii din Romania
Sa se prinda-n ruga mare
Ajuta-ne Santul Soare.
Invit apele izvoare
Sa ia parte la chemare
La chemarea de strabuni
Veghetorii acestei lumi.
Sa-i ajute si pe moti
Sa ni-i trezeasca din morti.
Din Banat si Apuseni
Din Ceahlau ,la moldoveni
Ca toti ni-s nazariteni.
Ne-ar ajuta si rohmanii
Din pesterile Maicii Danii
Bateti toaca la Prislop
Si clopotele ,peste tot
Dumnezeu asta asteapta
Ridicati voi,mana dreapta
Si dacii de pe columna,
Se ridica toti si umbla.

C.J

…Ei numai doar dureaza-n vint
Deserte idealuri –
Când valuri afla un mormânt,
Rasar în urma valuri;

Ei doar au stele cu noroc
Si prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Si nu cunoastem moarte.

Din sinul vecinicului ieri
Traieste azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarasi soare;

Parind pe veci a rasari,
Din urma moartea-l paste,
Căci toti se nasc spre a muri
Si mor spre a se naste. ..Luceafarul, Mihai Eminescu