Floare de crin

dositeeablogspotcomMDFloareaceanevestejita2

Sursa Imagine : http://i1090.photobucket.com/albums/i366/dositeea/dositeeablogspotcomMDFloareaceanevestejita2.jpg

Floare de crin,
M-aș face flacără imensă să v-ajungă
La sufletele toate,să le-ating cu undă
Și să le pot transmite, din a mea tăcere
Să anulez pe dată, din sacrificiu și durere.

Ar fi atăt de simplu ,să pot să vă ating
Inimile și dintr-una, să pot să vă conving
Că pe pământul ăsta, stă imensa ureche
Prin care zeul tună ,cu nota sa străveche.

Să ne cuprindă dorul și amintirea vie
Și ce a fost odată ,din nou să mai fie
Cutremură El lutul ,la Vrancea în tartar
Speră că ne vom întoarce,cu fața la altar.

Străfundele tuneluri stau mute peste timp
Doar cugetă vreunul ,la ele-n contratimp
Și dă de știre cheia ,purceadă a trâmbița
Prin șerpuitele cotloane ,Carpații ar învia.

Făcutu-sa pământul și toate câte sunt
Aleasa a fost apa ,atomii ei vibrând
Să curgă șerpuită,la un semnal în gând
Din Bucegi la vale, materii zămislind.

Și zeii uneori au trupul prins în lut
Se mai pogoară încă,așa ca mai demult
Aduc învățătura albă, a florilor de crini
Vrând să elibereze omul,de buruieni și spini .
De J.L 18.03.2015

Taina euharistiei – Sumer ,Lake Winnipesaukee ,România

Ritualul impartasirii Sfintilor Apostoli la Cina cea de Taina (Prima Liturghie crestina savarsita de Mantuitorul).Sfanta Euharistie a fost instituita de Mantuitorul la Cina cea de Taina, iar Sfintii Apostoli au savarsit-o in cadrul adunarilor de rugaciune, cand se oficia frangerea painii si cand credinciosii se impartaseau cu Sfantul Trup si Sfantul Sange al Domnului nostru Iisus Hristos (Fapte II, 42).In cartile Noului Testament si, mai tarziu, in scrierile patristice, intalnim Sfanta Euharistie, mentionata sub diferite denumiri, cum ar fi: Cina Domnului (I Cor. X, 21 si XI, 20 : Tertulian, Ad. uxorem. III, 4), fractio panis (Fapte II, 42, 46 si XX, 7), binecuvantare sau paharul binecuvantarii (I Cor, X, 6), paharul Domnului (I Cor. XI, 26-27), ofranda, euharistie sau multumire, jertfa sau rascumparare.
Dacă ritualul Împărtășirii a fost instituit de Iisus ,se pune întrebarea ,de ce apare cu mai mult de 3000 de ani înainte ? Exista creștinismul și la acea vreme ?

De ce se spune că strămoșii noștrii ,au fost lesne creștinați ? 

Același ritual ,în regiuni diferite ,existând și diferența mare dintre perioade …

Prima imagine ,piatra misterioasă descoperită la Lake Winnipesaukee (Masa ritualică este reprezentată in cea de-a treia imagine, a oului ,situată exact deasupra simbolului spiralei.

03 Lake-Winnipesaukee

Sursa imagine de mai sus : http://www.disclose.tv/news/3_forbidden_archaeology_discoveries_that_will_rock_your_boat/115285?utm_content=bufferf608d&utm_medium=social&utm_source=facebook.com&utm_campaign=buffer

Imaginea de mai jos ,o preluare din folclorul autentic românesc ,ceremonia nunții .

DSC00789-600x400-7

A treia imagine(de mai jos), este o reproducere după un basorelief descoperit în Mesopotamia.

fig151b

 

 

Muntenii valahi ai Sinaiului- Beduinii Gebalieh

9142846_orig

Manastirea Sfanta Ecaterina * Muntenii valahi ai Sinaiului: Beduinii Gebalieh

http://www.formula-as.ro/2011/976/societate-37/manastirea-sfanta-ecaterina-muntenii-valahi-ai-sinaiului-beduinii-gebalieh-13912

Geabeli = Gea bal – Ge bele izis Gebeleizis (sau Nebeleizis, Gebelexis) era zeul fulgerului și al orizontului la daci, probabil versiunea dacă a zeului trac al furtunii, al tunetelor și al fulgerelor, Zibeltiurdos. În perioadele mai târzii ale existenței dacilor, Gebeleizis pare să fie confundat cu Zamolxis, ca zeu suprem.
Era reprezentat ca un bărbat chipeș, uneori cu barbă. Fulgerele și tunetele erau manifestările sale. Uneori apare așezat pe tron, sau în chip de călăreț, cu un arc în mâna stângă însoțit de un șarpe care coboară spre capul calului și de un vultur cu corn care ține în cioc un pește iar în gheare un iepure.
Alteori apare în chip de călăreț luptător însoțit de un câine ce poarta o lance pe care o aruncă asupra unui porc mistreț din fuga calului, sau în chip de călăreț pașnic purtănd în mână o torță ori un corn al abundenței.
Mai este reprezentat tricefal (cu trei capete), sau ca un Zeu binecuvântător, având primele trei degete ale mâinii drepte înălțate sau desfăcute iar celelalte strânse către podul palmei.

Plecând de la afirmația lui Herodot, Kretschmer se străduiește să lege etimologic pe Zalmoxis de Gebeleizis pe baza echivalenței temelor zemele/gebele, ceea ce implică echivalența bazelor zamol- și gebele. În sfârșit, Kretchmer vede în Gebeleizis numele trac și în Zamolxis numele hibrid scito-trac al aceluiași zeu. Etimologia lui Kretschmer a fost respinsă de Russu și de alți savanți, însă este considerată de Eliade ca având “meritul de a explica mărturia lui Herodot conform căreia geții credeau într-un singur zeu numit de unii Zalmoxis, de alții Gebeleizis. Arheologul Vasile Pârvan nu se îndoia de validitatea mărturiei lui Herodot, iar Jean Coman vorbea chiar de un monoteism daco-get.

Lipsa de izvoare despre Gebeleizis este explicată de Mircea Eliade printr-un fenomen curent – Gebeleizis a devenit un deus otiosus:
„Faptul că mitologia folclorică românească în jurul profetului Ilie conține numeroase elemente proprii unui zeu al furtunii demonstrează cel puțin faptul că Gebeleizis era încă activ în momentul creștinării Daciei, oricare ar fi fost numele lui în această epocă. Se poate admite, de asemenea, că, ulterior, un sincretism religios, încurajat de marele preot și clasa sacerdotală, a sfârșit prin a-l confunda pe Gebeleizis cu Zalmoxis.

Citiți și aici : http://www.academia.edu/729159/The_Jebeliyeh_of_Mount_Sinai_and_the_Land_of_Vlah

 

ITINERARIILE DANSULUI DIN ZORILE ISTORIEI PÎNA LA NAŞTEREA POPORULUI ROMÂN

20150312_212954

În imagine ,pereche de dansatori din Ansamblul Junii Banatului 🙂

http://www.acuz.net/html/Itinerariile_dansului_din_zorile_istoriei_pana_la_nasterea_poporului_roman_.html

Talentul e har ,să ne respectăm valorile românești,fiindcă talentul este materia primă a zborului .Țara asta e plină de oameni virtuoși ,sunt vraci ai sufletului ,prin recunoașterea lor ,arătăm cine suntem ,ca fire ,nouă și întregii lumi .Arta cere sacrificii ( să-și păstreze limitele originalității chiar și pe un salariu mediu pe economie) și din păcate ,numai la noi ,genii în ale artei, sunt atât de sacrificate și chiar ridiculizate ,de pildă ,muzicienii,rapsozii,etnografii,dansatorii și mulți alții care se dedică spiritului acestui neam în nevoia sufletului lor de a duce comorile imateriale ale neamului nostru mai departe ,pentru generațiile ce ne urmează .Promovați folclorul,valorile autentice românești,nu vă costă nimic,acel domeniu are o acoperire enormă în ceea ce privește profesionalismul ,lăsați-vă simțurile în grija lor cu încredere ,domniile lor o fac cu dăruire.,pentru fiecare dintre d-voastră ! Astfel putem evita lăutărismul și manelizarea ,scoțând în evidență mărgăritarele adevărate ale sufletului românesc .Promovați cu bucurie folclorul autentic ,virtuozii din zonele d-voastră, fiecare,fiindcă aveți cu siguranță, ansambluri profesioniste  !

Folclor-romanesc-simleu

 

Credințe și practici magice în Banat – Leuca,Osia Lumii

1450171_390639444402435_1200065759_n-1

http://www.banaterra.eu/romana/files/credinte_si_practici_magice_in_banat.pdf

http://ccajt.ro/timisiensis/nr.1-2014.pdf

În zona Banatului există un dans tradițional de nuntă ,numit Leuca (Druga Leuca,Duga Leuca) ,este un Brâu,în ritm binar și sincopat .Interesant este faptul că Leucă semnifică : LEÚCĂ, leuci, s. f. Parte a carului formată dintr-un lemn încovoiat, cu un capăt îmbucat în osie și cu celălalt prins de loitră, pentru a o sprijini…. Piesă de lemn încovoiată, prinsă cu un capăt de osie, iar cu celălalt capăt de carâmb, care susține căruța sau carul.

Foarte interesant ,făcusem imediat legătura dintre Leuca și  :

Râul Leuca este un curs de apă, afluent al râului Râșnoava

Râul Valea Leucii este un curs de apă, afluent al râului Crișul Alb 

Valea Leucii(Muntii Bucegi)

Apollo se numea Apollon Leukos ,Mama lui se numea Leto sau Latona (Leukos – Leuca (Ca leul ) ,Leu ,Sfinx )

Insula Leuce ,sau Insula Șerpilor,Λευκός Leukos,

Insula Șerpilor este partea emersă a unei formațiuni de roci localizată la circa 45 km la est de Delta Dunării (44.814 m de orașul Sulina ), pe coordonatele 45°15’15” latitudine nordică și 30°12’12” longitudine estică. Adâncimea mării în jurul insulei este redusă: în Nord este de 5–6 m, în Sud de 13–23 m, în Est de 9–19 m, iar în Vest de 10–16 m.

Geograful grec Ptolomeu (care a trăit în secolul I după Hristos) menționează în opera sa “Îndreptar geografic“ că “Insulele situate în vecinătatea Moesiei Inferioare, în acea parte a Pontului pe care am pomenit-o, sunt Boristena“ (numele antic al Niprului și al golfului acestuia, între gurile Dunării și Crimea) “și insula lui Achile sau Leuce (“albă”)“.

Santa Maria di Leuca este numit și un oraș în Italia….Localitate Marina Di Leuca, Lecce, Puglia

….Voi reveni ulterior pe aceeași pagină cu alte detalii despre semnificația acestui dans ,numit Leuca .

Citiți și aici https://sssefora.wordpress.com/2015/02/19/braul-simbolistica/

În Banat, jocurile sunt foarte variate. Alături de jocuri bărbăteşti (“Brâuri” şi “Posovaici”), se dansează “Hora” (mai ales în sudul provinciei) şi diferite jocuri de perechi: “De doi”, “Măzărica”, “Ardeleană ca-n Banat”.

Jocurile bărbăteşti se caracterizează prin mişcări vii şi opriri bruşte, paşi săriţi fie pe un picior, fie de pe un picior pe altul, fie pe un picior cu legănarea celuilalt împins în faţă, pe alocuri puternică.

Dansuri din Caras-Severin

  • Hore
  1. Axionul
  2. Hora ca pe Valea Almãjului
  3. Hora de la Greoni
  4. Hora mare
  5. Hora mica
  6. Hora popii din Borlova
  • Brâuri
  1. Almajana
  2. Bistriana
  3. Bistriceanca
  4. Blânda
  5. Bozoviceana
  6. Brâul bãtrân
  7. Brâul borlovenilor
  8. Brâul cârpenilor
  9. Brâul ciclovenilor
  10. Brâul ciresenilor
  11. Brâul hotilor
  12. Brâul muzicantilor
  13. Brâul prigorenilor
  14. Brâul rudãrenilor
  15. Brâul otelarilor
  16. Brâul Semenicului
  17. Brâul slãtinarilor
  18. Brâul studentilor
  19. Brâul vânãtorilor
  20. Brâul zãrvenilor
  21. Brâul de la Bozovici
  22. Brâul de la Gornea
  23. Brâul de la Marga
  24. Brâul de la Rudaria
  25. Brâul hotilor
  26. Brâul la 16 ani
  27. Brâul lui Boatã
  28. Brâul lui Boetan
  29. Brâul lui Boldea
  30. Brâul lui Boscai
  31. Brâul lui Copãceanu
  32. Brâul lui Doica Fira
  33. Brâul lui Ghitã Popa
  34. Brâul lui Iosca
  35. Brâul lui Iota
  36. Brâul lui Olãtãl
  37. Brâul lui Marcu
  38. Brâul lui Mavrea
  39. Brâul lui Mita
  40. Brâul lui Mitru
  41. Brâul lui Meghes
  42. Brâul lui Muia
  43. Brâul lui Murgu
  44. Brâul lui Paica
  45. Brâul lui Snop
  46. Brâul lui Stan
  47. Brâul lui Toma
  48. Brâul lui Zãrie Duica
  49. Brâul Mãranului
  50. Braul “Scoate calul,pune saua”
  51. Cãrãbãsiul
  52. Cãsuta
  53. Cãtana
  54. Cioricãneasca
  55. Ciocãnita
  56. Cîrligul
  57. Coasa
  58. Complimentul
  59. Damul
  60. Drânda
  61. Duda
  62. Dunãrica
  63. Hantul
  64. Iciul
  65. Iedera si soru-sa
  66. Leuca
  67. Momirul
  68. Musuroniul
  69. Opaca
  70. Piperul
  71. Plocoanele
  72. Posovaica bãtrâneasca
  73. Posovaica ca pe Valea Almajului
  74. Posovaica pe un picior
  75. Posovaica pe-amândouã
  76. Pufaica
  77. Rata
  78. Socicili
  79. Sofreneasca
  80. Stearsa
  81. Sireghea
  82. Susanul
  83. Troapa
  84. Tandãra
  85. Ursa
  • Ardelene
  1. Ardeleana Baba Peleaga
  2. Ardeleana ca la Dalci
  3. Ardeleana ca pe Valea Timisului
  4. Ardeleana cu 4 pãrti
  5. Ardeleana de la Borlova
  6. Ardeleana de la Rugi
  7. Ardeleana de pe Valea Almãjului (Bania)
  8. Ardeleana de pe Valea Almãjului (Prigor)
  9. Ardeleana în perechi
  10. Ardeleana lui Luca Novac
  11. Ardeleana mãzãrica
  12. Ardeleana pe picior
  13. Ardeleana sãrita ca pe Valea Almãjului
  14. Tocãnita
  • De doi
  1. De doi – Cimpoiul
  2. De doi – Frunza bradului
  3. De doi a lui Ionita
  4. De doi a lui Lutã Iovita
  5. De doi a lui Pãtrascu
  6. De doi a lui Scumpea
  7. De doi ca la Borlova
  8. De doi ca la Ciuta
  9. De doi ca la Iaz
  10. De doi ca pe Valea Carasului
  11. De doi cu 2 fete
  12. De doi roatã ca la Glimboca
  13. De doi roatã ca la Marga
  14. De doi rupt


Dansuri din Timis

  • Sorocuri
  1. Bãtaia întâi ca la Seceani
  2. Bãtaia a doua ca la Seceani
  3. Întoarsa ca la Seceani
  4. Jumatatea ca la Seceani
  5. Pe sub picior ca la Seceani
  6. Poccinita ca la Seceani
  7. Sãrita in sus ca la Seceani
  8. Stearsa ca la Seceani
  9. Tâltul ca la Seceani
  10. Sorocul de la Beregsãul Mare
  11. Sorocul de la Felnac
  12. Sorocul de la Jebel
  13. Sorocul de la Unip
  14. Sorocul lui Bodroc
  15. Sorocul lui Toni
  16. Sorocul lui Unipan
  • Pe loc
  1. Pe loc a lui Iepta Lupu
  2. Pe loc ca la Jebel
  3. Pe loc ca la Lighed
  4. Pe loc ca la Murava
  • Întoarse
  1. Întoarsa
  2. Întoarsa de la Alios
  3. Întoarsa de la Checea
  • Caluserul
  1. Banul Mãrãcine
  2.  Bãtuta
  3. Romana


Alte dansuri din Banat

  1. Ardeleana de la Sacosu Mare
  2. Bãliceana
  3. “Batuta vetrii” Jdioara
  4. Buzduganul
  5. Ciocanita de la Jdioara
  6. Cleoamba
  7. Cucuruzul de la Jdioara
  8. Duba
  9. “Duga-leuca” de la Jebel
  10. Hora de la Comlosul Mare
  11. Hora de la Cornesti (Jadani)
  12. Hora mare de la Sacosu Mare
  13. Ineoana
  14. Joc de mânã din câmpie
  15. Joc in doi ca la Birchis
  16. Joc in doi ca la Topolovatul Mare
  17. Jocul fetelor nemãritate
  18. Judecata
  19. “La pamant” ca la Banloc
  20. Leganata de la Cornesti (Jadani)
  21. Lenta
  22. “Mazarichea” Faget
  23. Pogacea
  24. “Resteul” ca la Costei
  25. “Scandura” (Desca) de la Satchinez
  26. Sucita de la Cornesti (Jadani)
  27. Tarsaitul galbenilor ca la Naidas
  28. Zopot din câmpie

floarea-vietii-1

22456469

image006 image051

car carul-mare-1

127

30

Semnificația apei și fântâna ca simbol sacru în viaţa tradiţională românească

img_8797

http://www.ro.tezaur-romanesc.ro/arhitectur259-539259r259neasc259/-semnificaia-apei-i-fntna-ca-simbol-sacru-n-viaa-tradiional-romneasc

http://www.ro.tezaur-romanesc.ro/cre537tinism/-apa-ca-element-sfinitor-n-srbtorile-cretine

 

La mulți ani Femeie !

 

Batrana-jefuita

Mămuca ,
Sacrificii,pe pământ
Mama le face pe rând
La dânsa,nimic nu-i mult
Trăiește așa,demult.

Ea la nime nu se plânge
Nici inima de s-ar frânge
Lăcrimează pe ascuns
Când sufletu-i e răpus.

Mama, ființă minunată
Multe duce,multe rabdă
Din iubire pentru prunci
Și nu iese din porunci.

Amintiri grele îmi vin
Îngenunchez și rugă-nchin
Măicuței ,greu m-a crescut
Ca pe icoană ,mi-o sărut.

Mama-i aurul din lume
Ea te naște,ea îți dă nume
Ne-a ținut grijind ,la sân
Să n-avem suflet hapsân.

Ce-i Mama ?Nime n-ar știi
Află, când are copii
Câtă grijă și nesomn
Până crești un pui de om.

Câte-n suflet strânge o mamă
Câte bucurii ,sau teamă
Cine-o mângâie pe dânsa?
Dar inima ce-i într-ânsa?

Ochii ei de crisopraz
Scapă lacrimi pe obraz
Copiii de cresc ,ei pleacă
Rămâne Maica, săracă.

Singură și părăsită
De vreme îmbătrânită
Mai visează câteodată
Că strigă pruncii la poartă.

Se îndreaptă la fereastră
Să-și vadă copiii acasă
Dar nu-i nime la portiță
Numai iarnă și pojghiță.

Vremea trece ,după ceas
Într-o zi îți iei bun rămas
N-o mai fi biata mămucă
Să te-aștepte cu pitucă.

Și ce-o mai avea pe masă
Caldă ,rumenă , gustoasă .
Mai du-te copile drag
Calcă-i cât mai poți pe prag.

Spune-i și iubește-o tare
Și mai dă-i, măcar o floare.
Un mulțam și-o sărutare
O sinceră-mbrățișare.

Pentru anii ce-au trecut
Pentru tot ce a făcut
Că nu-i trebuie mai mult,
Să-i vezi chipul mulțumit .
De C.J.L 
07.03.2015

Femeia nu trebuie să cadă în uitare ,făcându-și leagăn sieși,ci întregului Neam și dacă nu ,poate fi orice ,numai femeie nu …..J.L

Să ne trăiești Femeie și Mămucă ,ani mulți și sănătoși ,să ne duci neamul mai departe !

Pa haru acest di vin
Cu toată lumea închin ………

1801186_656834821037722_1236316166_o costum-femeie taranca-oaie Taranca - Cornea, Caras Severin taranca-leganand-un-copilas

Să vorbim românește

limba_romana-480x300

Citește și https://sssefora.wordpress.com/2015/03/05/traco-geto-dacia/

Să vorbim româneşte

Cugetarea românească
Are portul românesc:
Nu lăsaţi dar s-o ciontească
Cei ce limba ni-o pocesc.

Când românul se-ndârjeşte
Din ţărână când mi-l scoţi,
El îţi toarnă româneşte
Un blestem de şapte coţi,
Când de dragoste s-aprinde
El vorbeşte lin şi blând,
Încât dorul te cuprinde
Dulcea-i vorbă ascultând.

Niciodată altă limbă,
De pre buze româneşti,
Nu se-ndoaie, nu se schimbă
După gândul ce gândeşti.

La mânie, la iubire,
La suspin şi chiuit,
După chiar a noastră fire
Graiul nostru e croit.

La iubire, la mânie,
La chiot şi la suspin,
România-i România
Cu fagur şi cu pelin.

Sucind limba românească,
Stricând graiul strămoşesc,
După moda franţuzească,
Sau cu modul latinesc,

Ne-am strâns minţile cu fracul
Şi simţul ne-am îmbrăcat
Cu haina, de unde dracul
Copiii şi-a înţărcat.

Românimea cât trăieşte
Graiul nu şi-l va lăsa;
Să vorbim dar româneşte.
Orice neam în limba sa!
poezie de Bogdan Petriceicu Hasdeu

…………………………………………………………………..

Rumâni din Valea Timocului,Serbia 

Interesant portul popular,cu acel stil de pantaloni cu tur ,autentic

 

La România

Purtând pe trup înfipta gheară
Şi-n suflet drojdii de venin,
De zece ori sărmana ţară,
Rămasă-n voie la străin,
D-abia putând să mai respire,
Mereu lovită de călăi—
De ce te plângi c-a-ta peire
Îţi vine de la fii tăi?
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Trecut-au vagabunde gloate
Prin ospătosul tău ogor,
Şi ţi-au lăsat în urmă toate
Gogoşi de vierme rozător!
Un venetic îţi dă cu peatră,
Îţi dă un altul cu ciomag,
Primiţi la masă şi la vatră
În loc să zacă lângă prag!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Ei nu-ţi sunt fii. Priveşte-i bine:
Cunoaşte-ţi laptele din sân
Şi din năpârcele străine
Alege puiul de român!
Nu blăstăma victima frunză,
Ci scutur-o de negrii gâzi:
În foi să nu se mai ascunză
Cumplita droaie de omizii
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Deschide cronica străbună
La anii marilor nevoi,
Când soartea fulgeră şi tună
Potop şi flacără pe noi:
Să vezi c-acea grozavă ciumă,
Ce-n veci de veci te-a otrăvit
Ş-acuma iarăşi te sugrumă—
E veneticul înfiat!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Românul geme-n bătătură
Pe când străinii chiuiesc
Şi urlă cântece de ură,
Sugând pământul românesc!
Iar tu, o scumpo Românie,
Tu nu ştii singură ce zici,
Lovind, pe fii-ţi cu mânie
În loc să baţi pe venetici!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Sunt mulţi românii prin cătune,
Sunt mulţi ca stelele din cer,
Dar norul greu când îi supune
Luceferii în ceaţă pier!
Sunt mulţi românii în tot locul,
Sunt mulţi ca floarea din grădini,
Dar nu s-a dezvălit bobocul
Impedecat de mărăcini!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

De vrei să scapi duioasa rază
A mii de stele româneşti,
Tu norul ce le-nmormântează
Din cerul ţărei să-l goneşti!
De vrei să smulgi plăpânda floare
Din buruieni şi din scaieţi,
Tu-i fă curând un loc la soare:
Hai dară la plivit, băieţii
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

poezie de Bogdan Petriceicu Hasdeu

 12-525x376

Traco – Geto – Dacia

983791_807688679253326_237964869439694354_n

După 5041 se încheie ramanitatea, cu cele două etape ale sale, şi începe românitatea Europei, Europa fiind supusă metodelor euristice de cercetare.
Începe românitatea, cu o perioadă de precreaţie până la 753 î.Hr., când se întemeiază Roma, prin Romulus, şi este respins Remus.

Deci, până în anul 5041, se realizează prima etapă a acestei lucrări de înromânire. Neamul ramanito-abioi (atlanto-tracic), care se găsea pe aceste ținuturi, nu mai era ramanito-abioi, adică nu mai era deosebire între ei. Acest neam unic este fondator al neamului traco – dacic și era Traco-Geto-Dacia, o mentalitate despre axa interioară a pământului (T’ ra), despre Geția și citirea cursului etimologic Geția.
Brațul rezultat din această învățătură este Dacia. Aceasta era Traco – Geto – Dacia. Evoluția spirituală a omului, din corpul (T’ ra) în corpul (D’ ra).

Aeneas

Terra are corpul de cuvânt T’ra, adică starea energetică spirituală care există sub învelișul terestru. Acest corp T’ra este tocmai partea interioară a pământului. Și de la această parte interioră a pământului îşi trage numele Tracia, care este axa părții interioare a lumii sau Axa spirituală a Lumii.

 

De la Axa Lumii, Dacia apare doar un dat și atât, adică „permanent pentru cer”, „permanent pentru Dumnezeu”. Ceea ce învelește corpul T’ra este corpul D’ra sau scoarța terestră. Ei, aici se întâmplă drăcia, axa diavolească; în D’ra, nu în T’ra. Însă limba română nu conduce lucrurile până la Dracia, limba română conduce lucrurile până la ceea ce se naște din corpul T’ra terestru. Și acela care se naște din corpul T’ra terestru este un dac. „Bună ziua, pui de dac. Cum te cheamă?”; „Ianoș”. Este pui de dac. Și, din acest punct de vedere, este pui de dac oricine care se naşte pe acest pământ, pentru că eu-l lui se face pe această axă tracică a lumii. Tot pe această axă tracică a lumii, puiul de dac este român, pentru ca are eu-l lui interior – romyn, care este însuși Mântuitorul.

jesus_1

Român, în sine, înseamnă eu interior și, cu alte cuvinte, suntem acest popor purtător de eu interior, de germeni. Așa cum atlanții aveau eu-l lomyn din care s-a născut iluminarea și străluminarea, la noi avem eu romyn sau eu-l adăpostitor. Deci, în structura acestui neam se dezvoltă această genă a Mântuitorului…, din punct de vedere biologic, asta suntem. Și, pe această bază se va realiza trecerea din ființă în sfințire și din românitate în Edentracia sau Epoca de Aur a României.

Eu-l român ,este tot ce se poate înțelege de la adăpostirea trupească a Cuvântului și cercetarea lui în sarcină biologică a numelui de Ființă Vie care este Cuvântul ! ..Prof. Grigore Albu Gral
Sursa artciol aici : http://www.sufletulneamuluiromanesc.ro/…/traco-geto-dacia.h…