Sacrificiul pentru Umanitate

loveasgreathumanity

Sacrificiul pentru Umanitate

Cei Trei Factori ai Revoluţiei Conştiinţei:
Moartea (psihologică)
Naşterea (alchimică)
Sacrificiul pentru Umanitate

Este necesar să ne iubim semenii, dar iubirea trebuie demonstrată cu fapte concrete, clare şi definitive. Nu este suficient să spunem că ne iubim semenii, nu; trebuie să o demonstrăm cu fapte, trebuie să fim dispuşi să urcăm pe altarul supremului sacrificiu pentru umanitate, trebuie să ridicăm făclia înţelepciunii pentru a ilumina drumul altora, trebuie să fim dispuşi să ne dăm până la ultima picătură de sânge pentru toţi semenii noştri, cu iubire adevărată, dezinteresată, pură.

Dacă noi vom lucra numai cu primul şi cu al doilea factor (Naşterea şi Moartea) dar nu ne vom iubi semenii, nu vom face nimic pentru a duce lumina Cunoaşterii la alţi oameni, popoare şi limbi, vom cădea într-un egoism spiritual, foarte rafinat, care ne va împiedica orice progres interior.

Dacă ne preocupăm numai de noi şi de nimic altceva, uitând de atâtea milioane de fiinţe care populează faţa pământului, fără îndoială că ne auto-încarcerăm în propriul nostru egoism. În acest fel, eu-l Egoismului nu ne va permite Iluminarea.

Egoismul se poate prezenta în forme extrem de rafinate şi trebuie eliminate. Cu cât avem mai mult egoism în noi înşine, cu atât Iluminarea nu va fi posibilă.

Maini – Sacrificiul (Cei tei factori ai Revolutiei Constiintei)
O analiză de fond ne duce la concluzia următoare: Caritatea trebuie să fie Conştientă. Iubirea este Lege, dar Iubire Conştientă. Mai marii pământului afirmă constant: “Eu dau mult de pomană, eu sunt foarte caritativ…”. Când vreun puternic îşi cheltuie câţiva bănuţi într-o operă de ajutorare publică, o trâmbiţează în cele patru vânturi prin intermediul presei şi radioului, iar toată lumea spune “Acesta este un om bun…”. Fără îndoială, dincolo de atâta strigare publică şi de atâta propagandă, străzile oraşelor sunt pline de oameni care şi-au pierdut slujba, de mame care se dăruiesc pentru o bucată de pâine pentru a-şi susţine fiii înfometaţi; de schilozi care cerşesc sau care încearcă să muncească vânzând la loterie, ziare etc. pentru a nu muri de foame; de taţi de familie care caută de lucru etc. etc. etc. Şi fără îndoială că se vorbeşte de caritate. Aceasta este trista ironie a lumii: Unde este caritatea?

Există în fiinţa umană o tendinţă fatală de a se considera mereu superioară nefericiţilor vieţii. Bancherul, comerciantul, femeia elegantă, trec pe stradă aroganţi, trufaşi, şi când întâlnesc în cale un paria al vieţii, nu îl privesc iar dacă o fac este pentru a-i arunca cu mândrie o monedă. Nu vor să îşi dea seama aceşti trufaşi că cerşetorul, invalidul, omul fără servici, mama înfometată nu sunt mai puţin decât nimic. Că ne sunt egali. Că ne sunt FRAŢI.

Acest egoism de familie, această lipsă de iubire pentru semenii noştri, această politică de izolare familială, este absurdă sută la sută, pentru că se converteşte într-un factor de deteriorare şi constantă degenerare socială.

Progresul, revoluţia adevărată, sunt posibile numai doborând aceste false ziduri chinezeşti care ne separă, care ne izolează de restul lumii.

Cu toţii suntem o mare familie, şi este absurd să ne torturăm unii pe alţii, să considerăm ca şi familie numai puţinele persoane care trăiesc cu noi etc.

Exclusivismul egoist de familie deţine progresul social, divide fiinţele umane creează războaie, caste privilegiate, probleme economice, etc.

În Nirvana acel înţeles de familie, trib, clan, a dispărut complet pentru că toate fiinţele se autoconsideră ca membri ai unei mari familii. Varietatea este Unitate.
S.A.W (http://www.vopus.org/ro/gnoza-gnosticism/revolutia-constiintei/sacrificiul-pentru-umanitate.html)

De rerum naturae: “Piatra de moara, piatra solara, piatra de mormant…”

George Valah Blog

derenkuyu

Videoclipul de mai jos este despre extraordinarul  oras subteran de la Derinkuyu  din Capadochia (azi in Turcia). Vechi de mii de ani,  adanc de aproape 100m, situat pe 13 nivele, dotat cu sisteme de ventilatie si 15.000 de tuburi de ventilatie inguste sapate in roca, avand chiar si o camera de ceremonii religioase, putand adaposti o populatie de 20,000 de persoane. Mai avea magazii adaposturi pentru animalele domestice ale comunitatii, egal ca efort, conceptie si grandoare cu piramidele egiptene!

La min. 7 se poate vedea sistemul de inchidere al intrarii  orasului subteran, o piatra circulara de 500Kg care putea fi rotita doar din inauntru de un singur om, acoperea intrarea. “Nu se stie” cine , care populatie a construit colosalul oras subteran…

Mormantul lui Iisus, care conf. Bibliei a fost pus la dispozitie de Iosif din Arimatea! Arimat(h)ea putea  fi localitatea  de obarsie a lui Iosif, dar cu siguranta exprimarea …

View original post 329 more words

VIDEO Motorul cu magneţi, invenţia care ar putea revoluţiona industria auto, „zace“ într-un sat uitat de lume din Ardeal

Lupul Dacic

VIDEO Motorul cu magneţi, invenţia care ar putea revoluţiona industria auto, „zace“ într-un sat uitat de lume din Ardeal

Imaginaţi-vă un motor care să funcţioneze cu o sursă de energie inepuizabilă şi nepoluantă. Cercetătorul Gabriel Diaconu spune că a realizat prototipul unui asemenea motor, invenţie care a fost brevetată de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. El îşi prezintă inovaţia la Târgul Pro Invent din Cluj în speranţa de a găsi un investitor care să-l ajute să pună în aplicare descoperirea sa.

Una dintre cele mai interesante invenţii prezente la târgul Pro Invent de la Cluj este cea a cercetătorului Gabriel Diaconu, din Lunca Calnicului, judeţul Braşov.

În spatele denumirii plictisitoare a brevetului de inveţie 122470, eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci – motor de curent continuu cu magneţi permanenţi- se ascunde o inovaţie care ar putea revoluţiona industria energetică. Invenţia sa este în stadiul de machetă, de demonstraţie. „Este vorba despre un motor care funcţioneză cu energia magneţilor permanenţi. Aceasta este o sursă de…

View original post 220 more words

Lectia maestrului Tudor Gheorghe

Tudor Gheorghe – Primeste-i Doamne in Casa TA

image-2009-10-7-6254709-41-tudor-gheorghe-anotimpurile-mele-vara-toamna Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine. Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi răstigneşte poezia.”(Tudor Gheorghe)

Tudor Gheorghe – Concert “Lectia”, Cluj-Napoca 2014

De rerum naturae: “Arte martiale dacice…”

George Valah Blog

Pumnalul curbat “sika”.

Temutul “falx” dacic, sabia curbata! Denumirea vine din latina si inseamna “secera” (de-asemeni termen latin)  – (http://en.wikipedia.org/wiki/Falx%5B). Aceasta arma, cea mai performanta a timpului ei, nu era facuta sa “decapiteze” sau sa impunga organele vitale ca sabiile drepte, ci strapungeau armuri si scuturi, cu ea atacai capul, bratele si mai ales picioarele oponentului producandu-i  taieturi adanci iar acesta murea prin sangerare! Adica era “secat” si “secerat” (atacul la picioare).  Falxul era singura “sabie” care se manuia cu doua maini, alaturi de “katana” japoneza! ( La noi pana si azi a ramas numele de “catana”  pentru ostasii pedestrii inarmati cu sabii – alta “coincidenta”?) Deci razboinicul renunta la scut  pentru a o manui. Sa ne mai amintim ca si  “tracul” Spartacus  in lupte se folosea adeseori de doua sabii deodata!  Prefer denumirea originala daca “sika” decat cea  latinizata  de “falx”. De fapt aceasta a fost folosita in timpul…

View original post 322 more words

Ioana d’Arc, Fecioara din Orleans

10258826_676750092391291_1613532193326657495_o

De-a lungul istoriei umanităţii, urcând treptele secolelor în căutarea figurilor marcante ale istoriei, suntem obişnuiţi să observăm diferitele personaje masculine care, într-un fel sau altul, prin forţă sau prin înţelepciune, sau poate prin amândouă, şi-au pus amprenta asupra destinului acestei omeniri.

Puţini sunt cei care înţeleg că în spatele fiecărui mare bărbat se află întotdeauna, în tăcere, o mare femeie, care-l sprijină cu blândeţe şi înţelepciune, şi fără de care acesta nu ar fi putut să bea din cupa înţelepciunii eterne.

dlac_1

Una dintre femeile care au rămas vii în memoria omenirii prin imensul său sacrificiu şi curajul său extraordinar, este Ioana d′Arc, numită Fecioara din Orleans. Figura sa eroică, admirată pentru faptele sale vitejeşti extraordinare, nu doar în Franţa ci şi în lumea întreagă, a fost protagonista celor mai strălucite succese pe care poate să le obţină o femeie într-un mediu complet străin ei: câmpul de luptă.

Ioana d′Arc a trăit între anii 1412-1431. Născută într-o familie umilă, s-a evidenţiat mereu prin generozitatea sa şi prin inteligenţa vie şi intuiţia ei înnăscută, deşi această femeie nu a ştiut niciodată să scrie sau să citească.

Ioana d'Arc- pictura de Dante Gabriel Rosetti

Obişnuia să-i spună tatălui său, care o certa pentru că dădea de mâncare vagabonzilor, că pentru ea nu contează că sunt vagabonzi dacă au nevoie de ea şi că atunci când faci un act de caritate nu trebuie să te gândeşti la astfel de lucruri, ci trebuie să-l faci din iubire pentru Dumnezeu şi nimic mai mult. O întristau profund veştile ce-i ajungeau la urechi despre acele bătălii în care mureau sute de compatrioţi de-ai săi. În urma diferitelor viziuni pe care le-a avut a înţeles misiunea pe care i-o încredinţase Dumnezeu de a salva Franţa, într-unul din acele momente în care domnea haosul şi teroarea iar invazia engleză ameninţa să-i ruineze patria.

Se spune că în această misiune a sa a fost mereu ghidată de către Arhanghelul Mihail.

Fecioara din Orleans îi încuraja pe soldaţi prin tăria şi credinţa ei de neclintit. Vocile divine îi dictau strategiile de urmat pe câmpul de luptă şi astfel, bătălie după bătălie, îşi elibera ţara de opresiune.

Se distingea şi prin faptul că se îmbrăca bărbăteşte, purtând o armură strălucitoare. Călărea un cal alb, ţinând într-o mână spada şi în cealaltă un stindard alb, toate aceste elemente fiind profund semnificative. Deşi o luptătoare, ea iubea pacea şi îşi avertiza duşmanii înainte de fiecare bătălie să renunţe deoarece ea era un mesager al voinţei divine.

Din nefericire, ca întotdeauna, ca şi în cazul lui Iisus, Ioan Botezătorul şi mulţi alţii, omenirea nu a ştiut să recunoască în ea un Salvator şi i-au plătit dăruirea şi sacrificiul prin trădare…

A fost capturată de englezi iar francezii nu au apărat-o. A fost acuzată de vrăjitorie, judecată şi condamnată la moarte pe rug. Dar acele flăcări nu i-au putut mistui spiritul iar legenda sa a supravieţuit. După 5 secole, în anul 1920, Biserica i-a recunoscut şi ea meritele şi a canonizat-o.

Cunoaşterea Gnostică afirmă că această mare femeie, care a realizat imense sacrificii pentru umanitate, este o Femeie-Adept, o Maestră care a parcurs drumul iniţiatic şi a reuşit în final reuniunea cu divinul….S.A.W (SURSA : http://www.vopus.org/ro/gnoza-gnosticism/mari-personalitati/ioana-darc-fecioara-din-orleans.html )

231955 46446384 OLYMPUS DIGITAL CAMERA joan_of_arc_statue joan-of-arc