Credința ,Știința lui Dumnezeu și Legile Sfinte, nu-s ghișeft .

297389_170679766351656_17928584_n

Știința Gânditorilor …
„Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac.” (Ioan 14:16).Așa lucră Mângâietorul ,prin emoțiile care aduc înălțare,prin slavă .

D-nul Profesor Albu ne spunea că Zalmoxis a fost un „anotic“ (ana şi Oţie) de cuvinte unde funia hotărâtă să lege generaţiile între ele era un cadru „ana“ sfânt de născătoare morală.
Ana este o succesiune de generaţii pe care stau înşiraţi toţi urmaşii. În dicţionar o găsim cu numele de funie pescărească pe care se atârnă carmacele.
Particulele „anta“, „enta“, „inta“ formează în permanenţă verigi diferite pe acelaşi lanţ informaţional, în permanenţă fire diferite împletite în aceeaşi ană – unele de esenţă, altele de existenţă.
Particulele „aza“ şi „iza“, împreună cu alte foloase de la acestea până la uzare întrunesc consemnul informaţional care ajunge la uz şi iese din uzare. Aceste particule, sunt monade ale înţelepciunii şi ale sfinţeniei. A fost verbul „a obişnui“ ca să se consacre obişnuinţa, a fost verbul „a şti“ ca să se consacre ştiinţă…..Sursa:world-library-books.com/reconstientizarea/profetiile-clarvazatorului-gral/
Cartea lui Iov
Cap. 32
17. Voi zice şi eu ceva din partea mea, voi arăta şi eu ştiinţa mea,
Cap. 36
3. Voi porni cu ştiinţa mea de departe şi voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.
Psalmi
Cap. 138
6. Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge.
Pildele lui Solomon
Cap. 1
5. Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta,
22. “Până când, proştilor, veţi iubi prostia? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia? Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urî ştiinţa?
29. Pentru că ei au urât ştiinţa şi frica de Dumnezeu n-au ales-o,
Cap. 2
6. Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui izvorăşte ştiinţa şi prevederea;
10. Când înţelepciunea se va sui la inima ta şi ştiinţa va desfăta sufletul tău,
Cap. 3
20. Prin ştiinţa Sa a deschis adâncurile şi norii picură rouă.
Cap. 5
2. Ca să-ţi poţi păstra judecata şi ca buzele tale să păzească ştiinţa.
Cap. 8
9. Toate sunt lămurite pentru cel priceput şi drepte pentru cei ce au aflat ştiinţa.
10. Luaţi învăţătura mea mai degrabă decât argintul şi ştiinţa mai mult decât aurul cel mai curat,
12. Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi buna-chibzuială.
Cap. 9
9. Dă sfat celui înţelept, şi el se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel drept, şi el îşi va spori ştiinţa lui.
10. Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa Celui Sfânt.
Cap. 10
14. Cei înţelepţi ascund ştiinţa, iar gura celui fără de socotinţă este o nenorocire apropiată.
Cap. 11
9. Făptuitorul de rele prăbuşeşte cu gura pe aproapele lui, iar prin ştiinţa celor drepţi va fi mântuit.
Cap. 12
1. Cel ce iubeşte învăţătura iubeşte ştiinţa, iar cel ce urăşte certarea este nebun.
23. Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, pe când inima celor nebuni propovăduieşte nebunia.
Cap. 14
6. Batjocoritorul caută înţelepciunea şi nu o găseşte, iar pentru cel priceput ştiinţa este uşoară.
Cap. 15
7. Buzele celor înţelepţi răspândesc ştiinţa, dar inima celor nebuni nu.
14. Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia.
Cap. 16
21. Cel ce este înţelept se cheamă priceput; dulceaţa cuvintelor de pe buzele lui înmulţeşte ştiinţa.
23. Inima celui înţelept dă înţelepciune gurii lui şi pe buzele sale sporeşte ştiinţa.
Cap. 19
2. Neştiinţa sufletului nu este bună iar cel ce umblă repede dă greş.
25. Loveşte pe cel ce batjocoreşte şi cel fără de minte va deveni înţelept; mustră pe cel înţelept şi el va pricepe ştiinţa.
Cap. 22
12. Ochii Domnului păzesc ştiinţa şi dărâmă cuvintele celui fără de lege.
17. Pleacă urechea ta şi ascultă cuvintele celor iscusiţi şi inima ta îndreapt-o spre ştiinţa mea.

Pilde gin Banat .

aveti-taranul-dumneavoastra

Era un nenea demult la sat ,atunci n-am înțeles noi copiii ce-o vrut să zică,da mai târziu am piceput.Zicea că vremurile se schimbă și cu cât apar mai multe lucruri ge unică folosință ,așa vor apărea și vor fi oamenii la fel și-atunci să mai miră ei că nu ține relația ,cum ținea la bunii lor ,tătă viața .Omu ce caută,aia găsăște,menuni vre,menuni îi dă Dumnezo .Așa zicea și dreptate mare avea :))))
Înțelepciune ge Banat 😀

Familia,spațiul sacru și rolul Femeii .

taranca alaptand

Sursa Foto :Femeie alăptând , Nica So – Historia

Făcutul pâinii și pregătirea hranei ,nu era o aflare în treabă a muierilor de demult ,era un ritual cu valențe spirituale ,Hrana este cea care unește sau desparte .Strângerea familiei în jurul mesei era un fapt extrem de important ,toate mesele începând cu o rugăciune de mulțămire și nu oricum..Cozonacii,colacii și plăcințile ,toate aveau un rost bine definit cu semnificație spirituală.Rolul femeii în casă era altul decât se dorește acum .
Bucătăria ,casa și ograda erau pe drept considerate ,spații sacre ,familia la fel,era sacră .Femeia gospodină și credincioasă era altarul casei .Păi de la ce vine Gospodină ? gospode înseamnă Dumnezeu ,Divinitatea ,adică o copie fidelă pe pământ a Maicii Domnului .

Colac

 

Îi rugă iar și îi sărbătoare , Petrică Moise din Banat

 

Îi rugă iar și îi sărbătoare la tot natu-n satul nost

Numa io la noi acasă ,nu mi-s gazdă și nici gost

Dășcui poarta ge la drum,dar nu strâg,că n-are cine

Ge drag că am vinit acas,să mă țuce și pră mine.

Neamurilese-ntâlnesc,povestesc de câce toace

Prăstă sat miroase a sarmă și-a tot felul ge bucace.

Numa-n cuina bunii mele ,paianjenii își țes fuiorul

Și-n oala ei de sarme nu mai fierbe,numa dorul

Din fântâna de sub șopru,scot o vădruță cu apă

Beau din șol apă cu lacrimi și-alce lacrimi mă îneacă.

Slujba de sărbătoare s-o gătat și mă-nchin

Vecinii să-ntorc acasă,numa moșii mei nu vin.

Nu să mai grăbesc să vină ori nu șciu ,ori nu le pasă

C-am vinit și îi aștept ,să ne punem toți la masă.

La cămin cântă muzica,joacă lumea și-și petreșe

Numa-n casa noastră mică,umbra morții tristă rece

Trec și io cu ea ge mână,ulița pân la mormânt,

Unge buna,moșul ,Maica ,își dorm somnul lor cuminți .

Că la ruga lor din rai,fiindc-or fost de omenie

Musai s-or fi dus la ei,înjerii toți la gostie.

Parcă-l văd pă tata moșu cu toți sfinții givănind

Și pă buna cum l scoace ,înjerilor ,zupă-n blid .

Fă-mă doamne și pă mine,înjer mic,să pot să zbor

Ca s-ajung ,macar un cea și io gost,la ruga lor.

 

 

Pro 31:10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
Pro 31:11 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
Pro 31:12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
Pro 31:13 Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
Pro 31:14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
Pro 31:15 Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
Pro 31:16 Se gîndeşte la un ogor, şi-l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie.
Pro 31:17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
Pro 31:18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
Pro 31:19 Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
Pro 31:20 Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
Pro 31:21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
Pro 31:22 Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
Pro 31:23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
Pro 31:24 Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
Pro 31:25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
Pro 31:26 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
Pro 31:27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
Pro 31:28 Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi-i aduce laude zicînd:
Pro 31:29 „Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.”
Pro 31:30 Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
Pro 31:31 Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s’o laude la porţile cetăţii” Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea mama sa.
Frumusețea nu recomandă pe nimeni înaintea lui Dumnezeu ,dar faptele devin poarta noastră către nemurire .
Nu vă uitați la oameni ,ci la roadele lor ,așa-i cunoașteți pă fiecare în parte.

Familie de Moti

 

Rune ,Geneza – Panteon Sumerian ,Leagănul Civilizației-Mitul Potopului

Copia_de_Enki

Image of the Sumerian god Enki, with characteristic symbols: bird, goat and water flows.

Sumerologul rus A. Kifisim: “Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”

 Enki (sumeriană: DEN.KI(G)) este zeul apelor și al înțelepciunii în panteonul sumerian. Mai târziu a fost cunoscut în Babilon sub numele Ea, zeul babilonian al înțelepciunii și cunoașterii, creatorul primilor oameni, organizatorul și binefăcătorul omenirii, zeu al apelor( șarpele ), patron al abisului acvatic și al izvoarelor, protectorul tuturor îndeletnicirilor artizanale și al descântecelor, fiind considerat și vrăjitor, deoarece mesopotamienii credeau că omul a fost creat de el din argilă.

 Cultul zeului Ea a fost recompus după modelul zeului sumerian Enki, dar uneori era confundat cu Nudimmud sau chiar cu Oannes. Imaginat cu șuvite de apă, țâșnind din umeri, este adesea reprezentat antropomorfic. În Asiria devine un zeu pseudoihtiomorf, semănând cu un pește despicat, care îl înfășoară ca o manta cu gluga peste trupul de aspect omenesc, deși emblema cea mai frecventă era “capra-pește” – o capra cu coadă de pește. Era locuitor al “marelui abis”, pe care asiro-babilonienii îl numeau apsu ( ap- su apele de sus,adică tăriile din Geneză ). Pământul era pentru ei un platou rotund, deasupra căruia stătea bolta cerească, pe care ei o credeau solidă (Tăria ceriului ). Deci omul traiă sub o semisferă goală și întregul sistem plutea pe apele marelui abis .

EaEnkiAceHearts

APIS =

  • Fiul lui Phoroneus și rege al Argosului. De la el întreaga provincie a Peloponnesului a luat numele de Apia.
  • Vraci înzestrat cu darul profeției și despre care se spunea că ar fi fost fiul lui Apollo.
  • Bou sacru de la Memphis, pe care egiptenii îl considerau zeu.

Apia – Cale,Alee

În panteonul babilonian târziu, Ea (înțelepciunea maximă: eautu) împreună cu Anu (puterea legislativă: anutu) și Enlil (autoritatea executivă: ellilutu) constituiau triada divină. Înțelepciunea lui Ea este reflectată și în mintea înțelepților de dinainte de potop, care sunt consultați ori de câte ori universul este în impas.

 În ipostaza sa de protector al îndeletnicirilor artizanale, Ea este ajutat de trei maeștri divini: Ninildu (marele dulgher), Gushkinbanda (cel cu mâinile curate) și Ninigal.( Bibliografie : https://ro.wikipedia.org/wiki/Enki)

Foarte interesante cele două principii ,pe care le putem asocia cu,unul reprezentat  de Tâmplarul Iosif și celălalt principiu ,reprezentat prin Pilat din Pont ?!

 Sumer (/ suːmər /) – su mer ,poate semnifica mărul de sus ….Literatura sumeriană vorbește de patria lor ,ca fiind Dilmun.

 Dilmun, apare uneori descris, ca fiind “locul unde soarele răsare” și “pământul celor vii”, este scena unor versiuni ale mitului creației sumeriene și locul în care eroul sumerian îndumnezeit de inundații, a fost luat de zei să trăiască pentru totdeauna.

Dilmun este, de asemenea, descris în povestea epică, de Enki și Ninhursag ca fiind site-ul în care a avut loc Creația. Mai târziu .poemul epic babilonian Enuma Elish, vorbește despre site-ul creației ca fiind  locul unde s-a produs amestecul de apă sărată, personificat ca Tiamat care s-a întâlnit și amestecat cu apa proaspătă, de Abzu.

Este Mitul Potopului  ,unde apa Lacului cu apă dulce,în care a năvălit Marea Mediterană,formând ulterior, Marea Neagră .

Bahrein în arabă înseamnă apele gemene.

….Pentru Dilmun, țara inimii mele, Doamna mea, voi crea căi navigabile lungi, râuri și canale, prin care apa va curge pentru a potoli setea tuturor ființelor și să aducă belșug tuturor vietăților….

Este de remarcat, de asemenea că Ghilgameș a trebuit să treacă printr-un anume munte Mashu pentru a ajunge la Dilmun ,scrie în Epopeea lui Ghilgameș.

Muntele Mashu ar putea semnifica muntele bătrân sau muntele Moș  ?!

Am găsit o imagine foarte interesantă ,reprezentând expulzarea din Grădina Edenului ,dacă priviți atent în partea stângă a tabloului în partea de jos ,se află patru obiecte care nu știu cu adevărat ce semnifică,dar par a fi Babele din Bucegi .Imaginea o puteți urmări pe pagină ,sau în mărimea originală la acest link :https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Creation-and-the-expulsion-from-the-paradise-11291.jpg

Oare ce reprezintă cei patru stâlpi din pictura Izgonirii din Rai ,a lui Giovanni di Paolo (1403–1482) …Axis Mundi ? Grădina Maicii Domnului ? Dilmun sau Eden-ul Sumerienilor ? Verificați și cealaltă pictură tot a lui Giovanni (Ioan ) ,care reprezintă Anunțarea izgonirii din Rai

Creation-and-the-expulsion-from-the-paradise-11291

 

8_142_babele

Runa specifică grupului de litere EA este Kalc și are semnificația unui Potir ,a Sfântului Graal.

20150701_122949

 

 

Despre Daci

11667458_658741710933530_368089556142799052_n

Pe urmele strămoşilor
Cele ce vor fi prezentate în acest material se adresează acelor persoane care nu au încă lămurită idea continuităţii de limbă şi tradiţii a neamului nostru rumun pe plaiurile carpato-mioritice. Ele nu se adresează persoanelor străine de glia neamului şi nici celor rău intenţionaţi în afirmaţiile lor, fie că se auto numesc români sau nu. Am să încep prin a cita din marele patriot şi geniu rumun Mihail Eminescu:

“Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de a privi şi a recunoaşte adevărul. El e crud, acest adevăr, dar numai el foloseşte.”

“Va veni ziua când şi pietrele vor vorbi adevărul, în care CARTEA faptelor petrecute va sta deschisă şi se va citi atât de lămurit, încât toată doctrina paralogismelor nu va fi în stare să-i întunece inţelesul”.

Aceasta vine în completare a ceea ce a zis evanghelistul Marcu (4:22):

“Căci nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit şi nimic tăinuit care nu va ieşi la lumină” (cine are urechi de auzit, să audă;).

Trăim o perioadă de timp în care neamul nostru este ameninţat cu dispariţia, fiind supus unui atac concertant şi concentrat foarte puternic. Şi asta pentru că forţele negative, slujitoare Satanei, ştiu că zilele lor ar putea fi numărate. E o ultimă încercare a forţelor întunericului de a învinge forţele luminii. ”CALEA LUMINII, ADEVĂRULUI ŞI DREPTĂŢII” se pare că a fost prima “CARTE” pe care neamul nostru primordial, cu a sa limbă edenică a fost ales să o răspândească în lume. Ce misiune nobilă au avut strămoşii noştri!

Sfântul din HAAR-DEAL, Arsenie Boca spunea: “Ştiam şi înainte de Hristos că avem o obârşie divină, că suntem nemuritori cu sufletul şi că este un singur Dumnezeu, nevăzut şi spiritual. Ştiau asta şi dacii lui Zamolxe, dar odată cu venirea lui Hristos pe pamânt se repară structural firea omenească”. Am dat acest citat pentru a face legătura cu cu ceea ce Papa Ioan Paul II spunea în 1999 cu ocazia vizitei în România. “România este Grădina Maicii Domnului”. Mai spunea sfântul Papă: “Cu ajutorul lui Hristos vei fi protagonista unei mari perioade de entuziasm şi curaj, vei fi naţiune prosperă, pamânt roditor de bine, popor solidar şi factor de pace. Dumnezeu să te ocrotească şi să te binecuvânteze mereu”.

Acestea fiind zise aş dori să fac o remarcă la adresa neamului nostru care este în faza de trezire a conştiinţei ancestrale. Prea am fost obişnuiţi (instruiţi, dirijaţi) să ne uitam numai înspre 2 puncte cardinale din cele 6 existente. Ne-am uitat cu frică în est la ruşi şi ne-am uitat cu admiraţie (şi unii încă se mai uită spre vest, la aşa zisa “cultură”. Mulţi au uitat să-şi îndrepte privirea spre cel mai important punct cardinal dintre cele 6 existente: spre cer.

Iată câteva citate care arată unde este locul neamului nostru în rânduiala divină:

1. Sumerologul rus A. Kifisim: “Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”

2. Pitagora (580 î.H – 495 î.H), face zece referiri la valorile superioare ale geţilor. În “Legea 1143” el spune: ”Călătoreşte la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi învăţăminte de la ei. La geţi toate pamânturile sunt fără margini, toate pamânturile sunt comune.

3. Homer: “Dintre toate popoarele geţii sunt cei mai înţelepţi.”

4. Platon (427 – 347 î.H.), elev a lui Socrate şi profesor al lui Aristotel, surprinde în dialogul “CARMIDES” o discuţie între Socrate şi Carmides, în care profesorul îi spune lui Carmides ce l-a învăţat un medic trac când a fost la oaste:
“Zamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie a încerca să îngrijim ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit, neţinându-se seama de corp. Tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. Pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă căci, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său, vinde la suflet şi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales şi în primul rând, să tămăduim izvorul răului pentru ca să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul trupului. Prietene, sufletul se vindecă prin descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete ÎNŢELEPCIUNEA”.

Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!

5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): “În ceea ce urmează voi scrie despre cea mai mare ţară, care se întinde din Asia Mică până în Iberia şi din nordul Africii până în SCANDIA, ţara imensă a dacilor.”

6. Marco Merlini, arheolog italian (n.1953), spunea referitor la plăcuţele de la Tărtăria: “Oasele ca şi plăcuţele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este rândul nostru să gândim că scrierea a început în Europa cu 2000 de ani înaintea scrierii sumeriene. În România avem o comoară imensă, dar ea nu aparţine numai României, ci întregii Europe.”

7. Friedrich Hayer 1899 – filozof austriac: “Rumunii sunt poporul din Europa care s-a născut creştin” (ambasadorul Vaticanului la Bucureşti spunea în aula Academiei acelaşi lucru, şi asta acum câţiva ani)

8. Alfred Hofmann 1820 – în Istoria Pământului: “Într-adevăr nicăieri nu vei putea găsi o putere de înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să se găsească în fruntea culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca o completare, limba sa este atât de bogată şi armonioasă, că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamânt. Rumania nu este buricul Pământului, ci Axa Universului.

9. Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea California din L.A.- Civilizaţie şi Cultură: “România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.H., axată pe o societate matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europenizate, patriarhale, de luptători din epoca bronzului şi epoca fierului. A devenit de asemenea evident că această străveche civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. A fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.”

10. Louis de la Valle Pousin: “Locuitorii de la nordul Dunării de Jos pot fi consideraţi strămoşii Omenirii.”

11. Gordon W. Childe: “Locurile primare ale dacilor trebuie căutate pe teritoriul Romaniei. Într-adevăr, localizarea centrului principal de formare şi extensiune a indo-europenilor trebuie să fie plasată la nordul şi la sudul Dunării de Jos.”

12. Eugene Pittard: “Strămoşii etnici ai Rumunilor urcă neîndoielnic până în primele vârste ale Umanităţii, civilizaţia neolitică reprezintă doar un capitol recent din istoria ţării”

13. Daniel Ruzzo – arheolog sud-american: “Carpaţii sunt într-o regiune a lumii în care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute până în ziua de astăzi”

14. William Schiller – arheolog american: “Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi poporul rumun, răspândindu-se apoi spre răsărit şi apus”

15. John Mandis: “România e vatra a ceea ce numim Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între anii 6500-3500 î.H. … cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost făcute la Turdaş şi Tărtăria”.

16. Olof Ekstrom: “Limba rumună este o limbă-cheie care a influenţat în mare parte limbile Europei”

17. Universitatea din Cambridge:
– în mileniul V î.H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit în Europa;
– Spaţiul carpatic, getic, valah a reprezentat în antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populaţie şi civilizaţie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Franta şi aşa-zisul spaţiu slav;
– VEDELE (RIG VEDA) cele mai vechi monumente literare ale umanităţii au fost create în centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris că: „Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pământ al Indiei”.

18. Bonfini: “Limba rumunilor n-a putut fi extirpată deşi sunt asezaţi în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât nu s-ar lupta pentru o viaţă cât pentru o limbă”

19. Ludwig Schlozer (Russische Annalen-sec XVIII): “Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au limba lor propie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane”.

20. Michelet, Paris 1859, către trimisul lui Cuza: “Nu invidiaţi vechile popoare, ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât veţi vedea ţâşnind viaţa”

21. Andre Armad: “Într-adevăr acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa (… fie că este vorba de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un exemplu, poate unic în istoria lumii continuitatea unui neam”

22. D’Hauterive (Memoriu asupra vechii şi actualei stări a Moldovei, 1902): “Limba latinească în adevăr se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai nouă dintre toate”.

23. Huszti Andras: “Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor, vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult părinţii lor”.

24. Bocignolli (1524): “Rumunii despre care am spus că sunt daci”

25. L.A. Gebhardi: “Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci”.

26. Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808): “În cele mai vechi timpuri cunoscute, în Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii, care mai erau numiţi şi geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova, Muntenia şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia”.

27. Abdolonyme Ubicini (Les origines de l’histoire roumaine, Paris, 1866): “Dacii sunt primii strămoşi ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii, aceeaşi origine, aceeaşi limbă. Asupra acestui punct de vedere toate mărturiile din vechime concordă”.

28. Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge History of India): “Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat în Carpaţi, cel mai probabil, iniţial în Haar-Deal”

29. Jakob Grimm (Istoria limbii germane, 1785-1863): “Denumirile dacice de plante, păstrate la Dioscoride (medic grec din perioada împăraţilor Claudius şi Nero) pot fi găsite şi în fondul limbii germane”

30. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179): “Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor”

31. Carol Lundius (Cronica ducilor de Normandia): “Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii popoarelor nordice”

32. Leibnitz (Collectanea Etymologica): “Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii teutonilor prin saxoni şi frizieni, ai olandezilor (daci) şi ai anglilor”

33. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al II-lea): “Chiar dacă se ştie că latinaesca e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba rumună este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba rumună sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers!
Cu alte cuvinte, nu limba rumună este o limba latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă rumună. Aşadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale”.

34. Daniel Ruzo (1968): “Am cercetat munţi din cinci continente, dar în Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii cunoscute astăzi”

35. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): “Nici un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai veche şi mai certă ca a geţilor sau goţilor. Scopul lucrării mele, Istorie Getică sau Gotică se împarte în două părţi şi una din ele arată că geţii lui Zamolxe şi ai lui Decebal au fost strămoşii goţilor lui Teodoric din neamul Amalilor.”

36. Harald Haarman (specialist în istoria culturii): “Cea mai veche scriere din lume este cea de la Tărtăria (cu mult înainte de scrierea sumeriană;), iar civilizaţia danubiană este prima mare civilizaţie din istorie.”

37. Paul Mac Kendrick: “Burebista şi Decebal au creat în Dacia o cultură pe care numai cei cu vederi înguste ar putea-o califica drept barbară”. “Rumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichităţii.” “Sus în Maramureş există un loc marcat drept centrul bătrânului continent” (Europa de la Atlantic la Urali)

38. William Ryan şi Walter Pitman (geologi,1995): “Locul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al Mării Negre”.

39. Robert Ballard, (explorator 1999), confirmă cele spuse de Ryan şi Pitman

40. Cavasius (De la Administratione Regni Transilvaniae): “În Italia, Spania şi Galia, poporul se slujea de un idiom de formaţie mai veche sub numele de lingua rumunească, ca pe timpul lui Cicero”

41. Leclerc (Moldo-Valahia, Paris, 1866): “…nicaieri în lume nu vei găsi o putere de înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să se găsească în fruntea culturii spirituale a Umanităţii şi ca o completare, limba sa este atât de armonioasă şi bogată că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe pământ”

42. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller: “Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei… Trebuie să merg mai departe şi să arăt lămurit că filozofia greacă a furat din filozofia barbară. Cei mai mulţi şi-au făcut ucenicia printre barbari. Pe Platon îl găsim că laudă pe barbari şi aminteşte că atât el cât şi Pitagora au învăţat cele mai multe şi mai frumoase învăţături trăind printre barbari”.

43. Clement Alexandrinul (Stromatele): “În sfârşit o altă greutate de interpretare cu această metodă a unor învăţături din Scriptură constă în aceea că nu le avem şi în limba în care au fost scrise întâia oară… Apoi limba e păstrată şi de popor, nu numai de învăţaţi, pe când înţelesul şi textele le păstrează numai învăţaţii şi tocmai de aceea putem să concepem uşor că aceştia au putut să falsifice înţelesul textelor vreunei cărţi foarte rare pe care o aveau în stăpânire”

44. Emmanuel de Martone (profesor la Sorbona, 1928, în interviul dat lui Virgil Oghină): “Nu pot să înţeleg la rumuni mania lor de a se lăuda că sunt urmaşi ai coloniştilor romani ştiind foarte bine că în Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi rumunii sunteţi daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască rumunii mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă”

45. Marc Pagel (profesor, şef al laboratorului de bio informatică la Universitatea Reading, Anglia): “Acum 10.000 de ani în spaţiul carpatic a existat o cultură, un popor care vorbea o limbă unică şi precursoare a sanscritei şi latinei”

46. Clemance Royer (în Buletin de la Societe d’Antropologie, Paris, 1879): “… celţii, germanii şi latinii vin din estul Europei… iar tradiţiile arienilor istorici din Asia îi arată venind din Occident… noi trebuie să le căutam leagănul comun la Dunarea de Jos, în această Tracie pelasgică a cărei limbă o ignorăm”.

47. Jean Laumonier (în cartea La nationalite francaise, Paris, 1892): “Românul sau dacul modern este adevăratul celt al Europei Răsăritene”…(Sursa text Nașul TV )