Cumințenie

Cumintenia-Pamântului-de-Constantin-Brancusi

Cumințenie ..

Doamne, m-ai cioplit acuși
Ca și barda lui Brâncuși
Am trecut durere mare
Și n-am cerut îndurare.
M-ai cules din infinit
M-ai învâțat la iubit
M-ai lăsat apoi în lume
Să învăț ce-i compasiune.
M-ai cioplit cum tu ai vrut,
Ce pot cere eu mai mult ?
Dintr-o piatră neclintită,
Tu mi-ai dat zbor de aripă
Din sămânța crudă tare
M-ai făcut floare de soare
La lumină m-ai ținut
Mi-ai dat tot ce ai avut
Și poartă dar și sărut
Și coloane infinite
Amintiri neprețuite.
Și astfel, am prins avânt
Cumințenii de pământ
Dacă vine clipa vrerii
Mă predau cu tot,tăcerii .

🙂