Boneta dacică purtată de nobilii tarabostes,a ajuns până în La Venta,Mexic ?

stirling-altar-la-venta-tabasco-mexico_58513_600x450

Boneta dacică purtată de nobilii tarabostes,a ajuns până în La Venta,Mexic  ? Și simbolul X de pe pieptul călușarilor, să fie doar coincidențe ,așa cum ne învață istoricii și oamenii de știință materialiști  ? 

parque-museo-la-venta

Olmecii au fost un popor care a construit o civilizație antică pre-columbiană între anii 1400 și 400 î.Hr. și care trăiau în regiunile joase, mlăștinoase ale Golfului Mexicului și în câmpiile tropicale din sud-centrul Mexicului, aproximativ unde se găsesc astăzi statele mexicane: Veracruz și Tabasco. Se presupune ca ei au fost prima civilizație americană și că au pus bazele multor civilizații care au urmat.

Aceasta poate fi imaginea Mutului ,un fel de călușer olmec ? Iar aici nu mă refer la un simplu dans ,ci la ceea ce vrea să transmită, simbolismul său ancestral.

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/calusul-practica-magica-vindecare-87943.html

laventa13

113laventa1269

Atât cât ne putem da seama la ora actuala, marile centre olmece, cum este de pilda La Venta, pot fi descrise ca niște “orașe-cetăți dispersate”. Altfel spus, fiecare din entitățile politice se compunea dintr-un centru planificat, comportând terasamente, platforme, edificii piramidale cu sculpturi (altare, stele), ofrande, morminte, totul orientat în raport cu punctele cardinale după o axă nord-sud, cu o deviație de 8º la vest; în apropierea pământurilor cultivate cu porumb se aflau sate sau cătune, ba chiar locuințe izolate.

 

120  La Venta Stela 3  Decodng King Lib's Monument_image001 2772595004_46462bc112 (1) 6803231_f520 Altar_4_La_Venta_(Ruben_Charles)

Ei venerau zeul Jaguar, devenind astfel cunoscuți sub numele de „Oamenii Jaguarului”. Multe societăți americane timpurii credeau că, atunci când a fost creată lumea, s-a născut o rasă de ființe jumătate oameni, jumătate jaguari. În civilizația olmecă, aceste ființe erau identificate cu preoții-conducători. Se credea că spiritul zeului Jaguar sălășluia în preoți, ceea ce le conferea putere și agilitate și îi făcea stăpâni peste oameni, așa cum jaguarul era stăpân peste animale. Mai existau și alți zei, printre care se găsea și un șarpe cu clopoței.

Simbolul X sau runa Gebo ,oare ce ne transmit ?

calusarii

screen_shot_2012-02-12_at_3.47.10_pm1329086870548

Anunnaki-with-ME-purse

În cele mai mari orașe ale lor au construit centre ceremoniale cu clădiri publice, temple și sculpturi masive din piatră ale conducătorilor lor. Datorită acestor realizări, cultura olmecă este considerată a fi printre primele mari civilizații ale Americii. Primii artiști olmeci au creat mici statui din argilă. Olmecii erau bine cunoscuți pentru figurinele umane, adesea cu fețe de nou-născuți. Mai târziu, au învățat să stăpânească cioplirea pietrei și au produs o gamă variată de obiecte, de la capete masive din piatră, la basoreliefuri la mici sculpturi și bijuterii, folosind materiale precum jadul, serpentinul (o piatră verde sau maronie) și bazaltul.

laventaburialoffering

Olmecii se întrețineau în general din agricultură, nu din vânat, și au început să ducă o viață sedentară. Astfel au putut construi orașe și crea o nouă civilizație. Hrana de bază a olmecilor era porumbul, pe care îl foloseau pentru a face o fiertură sau din care făceau turte pe care apoi le coceau. Agricultorii olmeci cultivau, de asemenea, și legume, precum fasolea, dovlecii și roșiile. Pentru a varia această dietă vegetariană, olmecii mâncau carne de căprioară și iepure…. Politeism: Zeul Jaguar, zeul șarpe cu clopoței-Grupuri înrudite sau legate cultural,etnii mayașe…

screen_shot_2012-02-12_at_4.36.14_pm1329089786064

Călușarii ,detalii despre ritual

6308835397_3bd6e86fdb

Căluşarii – poate cel mai spectaculos şi dinamic dans al folclorului românesc, poartă în el o inepuizabilă, delirantă dezlănţuire de energie umană, în care salturile spectaculoase sugerează levitaţia, sau poate dorinţa omului de a se desprinde de pământ sau de propia lui condiţie, în care furia aprigă a jocului pare că depăşeşte limitele omenescului, dansul fiind parcă o reprezentare frenetică a trăirilor sufleteşti ce îngemănează culmi şi prăbuşiri abisale.

S-au scris sute de pagini despre acest joc răspândit în nordul şi sudul Dunării, la români, aromâni şi meglenoromâni ( I. Ghinoiu) care parcă sugerează dorinţa omului de a înfrunta destinul şi vremelnicia, prin trăirea exacerbată a clipei…un joc ritual, cu caracter exorcist, apotropaic, ce se execută mai ales în Săptămâna Rusaliilor, cu scopul de a se alunga Ielele, sau a contracara efectul lor malefic şi păstrat în timp – dincolo de reprezentarea sa mitică, drept cea mai reprezentativă şi complexă formă a coreografiei populare româneşti.      Denumirea lui este oarecum diferită, în funcţie de regiune – astfel în Oltenia se numeşte Căluş şi Căluşar, în Transilvania – Căluşer, în Moldova şi Banat – Călucean.  

Originile Ancestrale ,continuare la link-ul de mai jos 

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Calusarii%20de%20JMC.htm

Omul sfinteste locul …

foc Se spune ca omul sfinteste locul si asa este .Ticalosii lumii,in goana lor dupa avutiile romanesti ,au imprastiat neamul nostru in lumea intreaga .La prima vedere e trist ,pare ca ticalosii au invins si ne stapanesc pamantul ,in profunzime insa ,pamantul sacru,nu poate fi stapanit de cei straini lui ,ci doar sa-i hranesca si acopere, o vreme…. Romanii au cucerit lumea intreaga ,ei cei plecati ,cu intelepciunea si cumintenia lor si noi cei care am ramas aici pe meleagurile Mioritei,suntem legatura lor sufleteasca ,prin sacrificiu ne-am unit toti cu Sursa ,iar Sursa acum este una cu noi ,pentru ca cea mai importanta avutie este Spiritul romanesc ,Nemuritor ,pe care nu-l poate infrange nici mii de legiuni de pamanteni ,asadar veseliti-va ,ticalosii au reusit sa strice niscaiva trupuri, dar suflete nu si nu vor reusi niciodata ,adevaratul roman acolo pe unde paseste ,sacralizeaza ,uneste ,trezeste ,intareste si castiga sufleteste ,pentru noi romanii nimic nu e prea mult ,sa recunoastem ca Zamolxis si urmasii sai ,in frunte cu Mantuitorul ,traiesc inca prin noi si in exterior si cuceresc din nou lumea intreaga,e ca si cum ne-am recapata ,reintregi  Familia ,asa-mi vorbeste sufletul,asa v-am scris .Doamne ajuta tuturor ,apa spala ,purifica si pregateste(boteaza in Duh Sfant),focul intareste si inteteste curajul si intelepciunea,iar impreuna cultiva si cresc samanta Gradinii Maicii Domnului ,cea trecuta ,prezenta si viitoare , dincolo de timp,de eternitate,de meleaguri ,pentru ca samanta adevarului  este ca si ghiocelul,aparent mic si gingas ,dar niciodata neputincios,indiferent de asprimile vremii ,din verdele vietii  si aburul ghetii ,el rasare ,pentru ca nu exista materie sa poata stapani Spiritul vreodata …Neamul nostru nu piere fratilor,tocmai s-a extins ca Pomul Vietii .. 🙂draco9 8 Romani dragi luati aminte …. P-un picior de plai, pe-o gură de rai, strânsu-ne-am în vale, o mulţime mare. Rugul am aprins, focul am încins. La Zamolxe vrem, să ne închinăm. Doamne ne-om ruga, la puterea ta, trezire ne dai, pe-o gură de rai. Doamne, tu Stăpâne, cuvinte ne spune, de înţelepciune. Focul sa-nteţit, Zamolxe a privit, Şi-astfel ne-a grăit: – Tu poporul Meu, să ai Dumnezeu, căci preotul tău, e un deceneu. Oriunde umblaţi, voi să nu uitaţi, rugul aţâţaţi, la Domn vă rugaţi. Că din zori de zi, Eu cu voi voi fi. Iar de o fi noapte, să priviţi departe, ochiul de Mi-oţi vede, atuncea veţi crede, că la voi Mă uit, vrerea v-o ascult. Să mai luaţi aminte, crestele sunt sfinte, la popor de zei, Carpaţii-s temei. ’N codru de umblaţi, aminte să luaţi, când frunza foşneşte, Deceneu vorbeşte. Voi să-l ascultaţi, şi să vă-nchinaţi, binecuvântează, s-aveţi mintea trează. Sacru vă e plaiu, sfânt vă este graiu, inimii de foc, viaţa-i cu noroc. Voi oameni frumoşi, să fiţi drăgăstoşi. Drepţi vă ridicaţi, oamenii vi-s fraţi, ajutor să daţi. Pe cei oropsiţi, să nu-i părăsiţi. Cel ce vă mângâie, la Mine-o să vie. Viaţa de v-o daţi, să vă apăraţi, asta nu uitaţi: Veţi fi înviaţi! Vieţile-n dreptate, sunt nenumărate. Cel ce-n Mine crede, lacrima nu vede, iau suspinul greu. De poporul Meu, voi vorbi mereu, sus la Dumnezeu. Când hora-ţi încinge, la Mine-o ajunge, cântec bucuros, din omul frumos. Atunci şi alţi zei, vor avea temei, să se-nveselească, doina să pornească, şi să vă iubească. Şi când vă vorbiţi, să vă amintiţi, graiul omenos, e cel mai frumos. C-al zeilor grai, e-n cântul de nai, p-un picior de plai, pe-o gură de rai…..Balada lui Zamolxe ,Zeul Taramului de dincolo,al viilor si al mortilor ! Romani dragi ridicati-va si umblati,aratati lumii intregi ca stramosii nostrii au fost cei mai virtuosi si fiti asemeni lor ,in curatenie,discernamant si intelepciune se pogoara puterea zeilor ,fiti blanzi ca porumbeii si intelepti precum sarpele ,va veni si ziua in care lumea intreaga se va prinde in Hora noastra,a fratiei  !!! Va las acum sa vizionati calucenii, purtatorii palariei lui Saturn si al Curcubeului,Legamantului Sfant,un drept si-o responsabilitate dobandita prin Nastere  !

ztimthumb

Calusul,Zeu Cabalin

calusarii-Anamaria-Dascalu

Calul = simbol solar 

Ceata Căluşarilor, armată cabalină a Zeului Căluş

Ceata de Căluşari este o herghelie divină care luptă alături de zeul lor Căluş împotriva forţei năprasnice a Rusaliilor (Ielelor). Eliberat în parte de funcţia magică de altădată, jocul căluşarilor a fost preluat şi valorificat scenic de echipele artistice de amatori şi profesioniste.

Ceata căluşarilor, strict ierarhizată (mut, vătaf, ajutor de vătaf, căluşari, stegar), este alcătuită din bărbaţi viguroşi care, prin piesele de port purtate, nume (căluş, căluşar), imitarea tropăitului şi galopului în timpul jocului, prin gesturi etc., caută să semene sau să se confunde cu caii. Ei poartă costumul popular obişnuit al zonei etnografice, la care se adaugă câteva elemente specifice. Culoarea albă, dominantă, a costumului scoate în evidenţă roşul unor piese (brâul şi fundele), antidot împotriva deochiului. După îmbrăcarea costumului şi depunerea jurământului, membrii cetei spuneau că s-au căluşărit, adică au devenit cai în herghelia divină a Căluşului. Prin tot ceea ce fac, ei doresc să semene sau chiar să se confunde cu caii: numele de botez (Ion, Vasile ş.a.) sunt înlocuite cu cel de cal (căluşar, căluşer), poartă pinteni şi zurgălăi la picioare, clopoţei sau salbă de clopoţei la brâu, bete încrucişate sub formă de ham pe piept, imită în timpul jocului mersul la pas, tropăitul şi galopul calului, execută figuri acrobatice de încălecare de către călăreţ a calului. Prin dansurile căluşăreşti, care se bazau pe principiul similia similibus, oamenii încercau să câştige trăsăturile de invidiat ale calului: virilitate, putere, eleganţă.

 

Căluş, nume al zeului cabalin

Masca tăcută care joacă rolul zeului cabalin poartă diferite denumiri: Căluş, Tată de Căluş şi, mai ales, Mut. Acesta îşi exercită puterea direct, prin ceea ce este în stare să facă în timpul jocului, şi indirect, prin două temute efigii ale sale: Steagul şi Ciocul Căluşului. Mutul merge înaintea cetei, intră în curte şi delimitează cu sabia lui de lemn cercul sacru în care vor juca căluşarii, pune în mijlocul cercului produsele care vor fi vrăjite (drobul de sare, usturoiul, pelinul, frunze de nuc, blidul cu seminţe sau cu apă), ţine ordinea în timpul jocului, pedepseşte căluşarii neatenţi la comanda vătafului, opreşte lăutarii să cânte ca să facă el tot felul de năzdrăvănii (joacă phalusul din lemn purtat sub fustă, îşi ascute sabia de el), îmbrăţişează femeile şi fetele, se repede după copii, speriindu-i. După legea lui de zeu, Mutul face în timpul jocului tot ceea ce îşi doreşte. El joacă pe mâini şi cu picioarele în sus, se caţără în vârful arborilor înalţi şi fără crengi, pe acoperişul caselor, execută acrobaţii de care se tem şi artiştii sub cupola circului. O singură interdicţie are: nu trebuie să vorbească la Rusalii, în perioada jocului.

Continuare pe http://www.revistaclipa.com/3933/2010/06/permanente/calusul-zeu-cabalin

Adler_-_Căluşar_din_Orăştie,_jud._Hunedoara Calusar

Hora la romani -Simbolism

Rolul magic al horei s-a transmis pâna în prezent, sub forma calusului. Asemenea dansuri rituale circulare, la care participa numai barbati special alesi si antrenati exista în Europa, orientul mijlociu, India si America centrala si de sud, sugerând originea indo-europeana. În Anglia se numeste dansul Morris sau MORISQUE, sau MORRISK, în Austria, unde dansatorii sunt mascati, se numeste Perchten, iar în America Latina se numeste MORISCAS sau santiagos. Trebuie observat ca atât denumirile engleze cât si cea spaniola suna aproape identic cu cuvântul românesc MORISCA. Uitându-ne prin dictionare putem constata ca: morisca se traduce in engleza mill, iar în spaniola molinillo; cuvintele morris, morisque si morrisk nu au nici o semnificatie în limba engleza; cuvântul moriscas este apropiat de morisco, care înseamna maur, corcitura si morisqueta, care înseamna festa, renghi….morisca . Deci cuvintele au fost importate în limbile respective dintr-o alta limba, odata cu dansul respectiv. Singura posibilitate este filiera celtica, prin care din Dacia s-au transmis multe ritualuri magice, care fac astazi obiectul de studiu si mândria descendentilor celtilor.

În legatura cu morisca mai este de mentionat si utilizarea, doar pe teritoriul României a morii cu facaie, precursoarea turbinei hidraulice.

 În sec. VII este mentionat in Europa un dans similar cu choros, numit carole. Acesta se raspândeste în toata Europa pâna în sec. XII si intra în declin în sec. XIV. O relicva a acestui dans a ramas pâna astazi în insulele Faeroe din Danemarca, unde in timpul dansului în cerc se cânta cântece inspirate din legende. Horae–Aphrodite’s celestial nymphs called “fair ones, begetters of all things, who in appointed order bring on day and night, summer and winter, so as to make months and years grow full.” (Dansul Ielelor; Fairy tales: vine de la fair ones) “În mitologia târzie Horae sunt cele patru anotimpuri, fetele zeului solar Helios si al zeitei lunii Selene, fiecare reprezentata cu atribute conventionale. Mai târziu, când ziua a fost împartita în 12 parti egale, fiecare dintre ele a primit numele Hora.” (Enciclopaedia Britannica) De aici provine denumirea actuala a unitatii de timp, ora. Cele 12 Horae sunt legate de notiunea de ciclicitate a timpului, de roata timpului, existenta în mitologie. Putem remarca similitudinea dintre cele 12 Horae si cele 12 zodii prin care trece Soarele pe parcursul unui an. Numarul 12 este legat de si de cei 12 apostoli ai lui Isus.

Revenind la dansurile rituale circulare mentionate, ele au urmatoarele caracteristici, independent de tara în care sunt utilizate: sunt realizate de un grup de barbati special alesi si antrenati; dansatorii sunt îmbracati de obicei în alb si au clopotei legati de picioare sau de corp; dansatorii sarbatoresc reînvierea unui zeu, dupa moartea sa; dansatorii au puterea magica de a aduce noroc; personajul central este un om-animal, care în unele cazuri domina ritualul, iar în altele are un rol secundar, comic.
Dintre toate aceste caracteristici, cea mai importanta este a treia, care ne duce cu gândul la Zalmoxis si Orfeu, ambii fiind traci si ambii fiind legati de mitul mortii si reînvierii, elementul fundamental al ritualurilor initiatice.

Dansul englezesc Morris este legat si de dansul coarnelor, tinut anual la Abbots Bromely, Straffordshire, la care participa 6 barbati-animal purtând coarne de cerb, 3 albi si 3 negri, precum si un barbat-femeie (sau Fecioara Maria) si un nebun, ambii purtând simboluri falice.

Hora=Coroana boreală,Este de remarcat sacralitatea horei, care este un cerc în care nu sunt primiti decât cei mai curati oameni. Cea mai sacra era hora calusarilor, care trebuiau sa fie feciori si nu puteau parasi calusul timp de 3, 5 sau 9 ani. În Iliada, Horae erau zeitele care pazeau portile Olimpului, locul sacru al zeilor. Hora este elementul de legatura între cultul zeitei-mama, existent în societatile matriarhale de la acea vreme si cultul solar reprezentat prin forme circulare, hora fiind ea însasi un cerc viu.Hora – Horus ….

Din cele de mai sus putem remarca urmatoarele similitudini: hora de 6 persoane, la fel cu cea din vechea statueta Cucuteni; aparitia zeitei-mama (devenita Fecioara Maria) care patroneaza dansul, similara Irodesei care patroneaza jocul calusarilor; prezenta simbolului falic, similar “steagului” calusarilor si betelor lor.

Dimitrie Cantemir, descriind Moldova, vorbea despre asa-numitii caluczeni spunând ca se adunau în grupuri de 7, 9 sau 11, se travesteau în femei si-si prefaceau glasurile, vorbind subtire ca femeile; îsi puneau broboade albe; sareau ca si cum ar fi zburat, cu sabiile scoase din teaca; îi lecuiau pe cei bolnavi, iar daca omorau pe cineva, nu erau pedepsiti. Caluczenii trebuiau sa-si îndeplineasca îndatoririle rituale timp de noua ani, altfel erau persecutati de spirite.

“Ei sunt legati a sta în calus 3, 5 sau 9 ani. Se închina la 3 zâne, lasate de Dumnezeu a poci lumea (…). Daca în timpul calusului se îmbolnaveste vreunul dintre ei, se duc pâna dau de un alt rând de calusari, unde toti cu jocuri si ocolituri se intereseaza de însanatosirea tovarasului lor” (Fochi Adrian, Datini si eresuri populare de la sfârsitul secolului XIX)

Hora Razesilor -Razes= Țăran liber, organizat în obști, care stăpânea în comun pământul satului de care aparținea, dar lucra independent (împreună cu familia) lotul agricol repartizat; moșnean; p. gener. țăran liber, posesor de pământ, țăran proprietar, boiernaș care aparținea unei colectivități de oameni liberi care nu plăteau impozite și datorau numai sprijin militar. În 1850 erau cam 50.000.

Hora=Coroana boreală.

Este de remarcat sacralitatea horei, care este un cerc în care nu sunt primiti decât cei mai curati oameni. Cea mai sacra era hora calusarilor, care trebuiau sa fie feciori si nu puteau parasi calusul timp de 3, 5 sau 9 ani. În Iliada, Horae erau zeitele care pazeau portile Olimpului, locul sacru al zeilor. Hora este elementul de legatura între cultul zeitei-mama, existent în societatile matriarhale de la acea vreme si cultul solar reprezentat prin forme circulare, hora fiind ea însasi un cerc viu . (Fochi Adrian, Datini si eresuri populare de la sfârsitul secolului XIX)

Hora fetelor

Asa canta si danseaza cei Vii ,in conceptiunea mea ,e doar chestiune de perceptie,adanc ingropata inca pentru umanitate,ascunsa undeva sub lut ,doar apa o poate scoate la suprafata ,cu toate valurile ei de simtire ….Apa sapa si adapa, zice o vorba veche batraneasca ….Unii asculta cuvintele,altii muzica ,eu prefer esenta ,pentru ca, desi nu poate fi masurata cu nimic pe lumea asta ,ea troneaza unora in fire ,nu e nimic acolo magic ,e doar chestiune de simtire cu care te nasti sau nu ,nu exista tehnica pe lume pentru a dobandi aceasta. Magie,miracol,paranormal ? Huh ,doar cei ce nu le pot intelege asa le numesc 

Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine. Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi răstigneşte poezia.”(Tudor Gheorghe)

O lucrare minunata : http://www.acuz.net/html/Itinerariile_dansului_din_zorile_istoriei_pana_la_nasterea_poporului_roman_.html

Cabirii vs Jocul ritualic, calusarii …

calusari2 8be0b04c62

În lumea grecilor antici, cabirii sînt divinități foarte vechi luate de la pelasgi, Pausanias scriind în secolul ll al erei noastre lucrarea Descrierea Greciei la 24,3, unde ne lasă următoarele informații despre ei: ,,ținutul Pergamului era consacrat cabirilor, iar religia acestor divinități s-a născut prima dată în sînul populației pelasge”, o recunoaștere explicită că la venirea grecilor, acolo erau pelegii sau pelasgii carpatini. Dar avem o mărturie cu cîteva sute de ani înainte, venită de la Herodot care a trăit în secolul V î.e.n. scriind despre misterele acestei părți a neamurilor carpatine: ,,Cel ce este iniţiat în misterele cabirilor, pe care le celebrează samothracienii, primindu-le şi dînşii de la pelasgi, acela pricepe ceea ce zic”. Jupîne, ar trebui să priceapă și jegurile ce ne-au falsificat istoria că făcătura lor nu poate rămîne veșnică, iar ziua judecății se apropie!
Dansul acesta plin de ciudățenii arimine sau pelasge cum au spus vechii greci, se practică și azi în Anglia, de nu v-ar fi supărarea prea mare și în veninarea ca un izvor nesecat. În insulele britanice el se numește Morris, Morrice, Moresgue, Morisgue sau Morrisk, dar toate acestea nume arată un ansamblu de dansuri, iar Enciclopedia Britanică scrie că forme asemănătoare cu dansul lor – eu aș îndrăzni să zic pe cea adevărată, că dansul aparține celor care au practicat religia crucii în mileniile V-ll î.e.n. în jurul Carpaților – se găsesc în Orientul Apropiat, India, America Centrală și de Sud și bine zic năzuroșii englezi care nu au nevoie de revelații sataniste ca să spună ceea ce văd!
Caracteristica comună a acestor dansuri este că un grup de tineri sau de diferite vîrste dansează însoțind o divinitate precreștină, prin acest ritual celebrînd renașterea acestuia din moarte, iar de cele mai multe ori ei poartă haine albe, avînd legate pe picioare sau pe corp salbe de clopoței. Totdeauna aceste dansuri au fost asociate cu ideea de noroc, sănătate și bunăstare, iar desfășurarea ritualului era privită a o putere magică ce se cobora asupra dansatorilor, aceștia dorind să o răspîndească celor din jur.
Un alt ceremonial ținut în special la Padstow, Cornwall fiind inclus în grupul de dansuri numit Morris este procesiunea de Ziua Floriilor sau ziua primăverii unde un vrăjitor numit Oss Oss este deghizat într-un cal, purtînd o mască ce face minuni. Dansatorii care însoțesc personajul cîntă melodii specifice, bat în tobe, dansînd împreună cu cel deghizat. Se spune că dansul avea rolul de a îndeplini un anumit ritual al morții si al reînvierii sau însănătoșirii.
Uneori o parte dintre dansatori sînt mascați reprezentînd pe lîngă cai frumoși și tauri și dragoni, alteori dansul este executat cu săbii în mînă care se agită mereu într-un anumit fel de către ceata de dansatori, avînd un rol magic sau secret. Și Vodă Dimitrie Cantemir scrie în lucrarea amintită că în Moldova, fiecare sat avea dansul lui specific Călușarii, unde dansatorii deghizați în femei, iar unii mascați agitau mereu săbiile pe care le țineau în mîini pentru a speria duhurile rele. Englezii nu știu de unde vine numele dansului și nici cînd a apărut în patria lor, dar era legat de lumea satului cînd a fost consemnat în secolul XV. Le spun eu fără vreo răutate sau revelație satanistă că el vine de la numele latine Maris, Marisius, Marusius, sau Marisios al rîului Mureș și a fost dus în insulele britanice de către legionarii geți în secolele ll-V ale erei noastre care după terminarea cătăniei, s-au stabilit în acele locuri ce le păziseră zeci de ani. Dar prima ,,vizită” a neamurilor carpatine prin acele locuri este dovedită de toporul dublu sculptat pe unul din stîlpii de la Stonehenge identic cu cel din Ardeal, construcția megalitică fiind realizată în mai multe etape între anii 2900-1600 î.e.n. Călușarii noștri, în grup pentru o fotografie și o altă ceată de dansatori în plină desfășurare a ,,ciudatului” joc!

XXX_3k

Imaginea dansurilor cabirilor amintiți de grecii din antichitate o avem pe iconițele geților, descoperite cele mai multe dintre ele pe teritoriile locuite de geți în antichitate – vezi cele două imagini din dreapta, rîndul de sus – despre care istoricii spun că este reprezentarea cavalerului trac sau danubian și nu privește istoria noastră veche.

XXX_3j

De remarcat faptul că cei doi cabiri călare de pe imaginea ovală, ai căror cai sînt ținuți de dîrlogi de către o femeie ce stă pe tron – Maica Pămîntească – poartă fiecare steagul get cu balaurul în vînt și nu legămîntul Talpei Iadului pus la gît în loc de jujău sau talisman! Pe fotografia din dreapta, femeia ține de căpăstru calul cabirului călare care are în mînă toporul cu două tăișuri, iar în spatele lui este celălalt cabir în mîna dreaptă avînd un cap de berbec, iar în stînga o mască pentru om. Nu am să discut mai mult despre cultul cabirilor din religia strămoșească, fiindcă nu este locul, dar trebuie să amintesc faptul că această practică religioasă a străbătut timpul odată cu neamul get, ajungînd pînă în zilele noastre prin dansul călușarii (calu + sari) așa cum se vede în imaginea din dreapta sus, fiind practicat în urmă cu vreo trei sute de ani în fiecare sat locuit de românii sănătoși la cap și la suflet.
Dar unii înveninați și-au dat drumul minții bolnave pretinzînd că în fapt dansul călușarilor ar fi fost un ritual falic prin care se urmărea ca fetele să aibă noroc la măritiș, iar femeile căsătorite care încă nu aveau copii, să fie binecuvîntate cu aceste daruri. Ei pretind că Mutul purta la gît un legămînt lung pînă la genunchi fără a dovedi jegurile cît de puțin din ceea ce scriu. În realitate bățul călușarilor era un simbol al caduceului lui Sarmis sau Hermes cum l-au botezat grecii, cu care purtătorul putea învia morții, putea să aducă noroc peste cel atins, putea să vindece bolile, deci inclusiv fertilitatea fără a avea nevoie de scîrbanvnicul legămînt al mozaicilor și iudeo-cretinilor de început. Desigur, prin aceste blasfemii otrepele încearcă să ne bage în cap ideea că ar trebuie să ne rușinăm de așa zisele tradiții care sînt vechi ritualuri falice și nimeni nu s-ar mai gudura la asemenea blăstămății. Bine că dovezile arheologice și epigrafice privind cultul falusului la ivriți și iudeo-cretini nu sînt motive de rușinare și indecență, ci numai de înluminare și cea mai aleasă morală cunoscută vreodată de cultura…..continuarea pe http://www.ariminia.ro/ro/si-pietrele-vorbesc-adevarul-sectiunea-3/

Si sa va treaca si pe voi fiorii de atata Autenticitate,coregrafii de zile mari si lucrari melodice impresionante !!!!

In clipul de mai jos,am avut impresia la un moment dat, ca vad caprioare si cerbi tineri,minunat !!!! Este o vorba batraneasca, ce spune “asa ceva are doar Imparatul,nu tot satul” 🙂