http://www.banaterra.eu/romana/files/credinte_si_practici_magice_in_banat.pdf
http://ccajt.ro/timisiensis/nr.1-2014.pdf
În zona Banatului există un dans tradițional de nuntă ,numit Leuca (Druga Leuca,Duga Leuca) ,este un Brâu,în ritm binar și sincopat .Interesant este faptul că Leucă semnifică : LEÚCĂ, leuci, s. f. Parte a carului formată dintr-un lemn încovoiat, cu un capăt îmbucat în osie și cu celălalt prins de loitră, pentru a o sprijini…. Piesă de lemn încovoiată, prinsă cu un capăt de osie, iar cu celălalt capăt de carâmb, care susține căruța sau carul.
Foarte interesant ,făcusem imediat legătura dintre Leuca și :
Râul Leuca este un curs de apă, afluent al râului Râșnoava
Râul Valea Leucii este un curs de apă, afluent al râului Crișul Alb
Valea Leucii(Muntii Bucegi)
Apollo se numea Apollon Leukos ,Mama lui se numea Leto sau Latona (Leukos – Leuca (Ca leul ) ,Leu ,Sfinx )
Insula Leuce ,sau Insula Șerpilor,Λευκός Leukos,
Insula Șerpilor este partea emersă a unei formațiuni de roci localizată la circa 45 km la est de Delta Dunării (44.814 m de orașul Sulina ), pe coordonatele 45°15’15” latitudine nordică și 30°12’12” longitudine estică. Adâncimea mării în jurul insulei este redusă: în Nord este de 5–6 m, în Sud de 13–23 m, în Est de 9–19 m, iar în Vest de 10–16 m.
Geograful grec Ptolomeu (care a trăit în secolul I după Hristos) menționează în opera sa “Îndreptar geografic“ că “Insulele situate în vecinătatea Moesiei Inferioare, în acea parte a Pontului pe care am pomenit-o, sunt Boristena“ (numele antic al Niprului și al golfului acestuia, între gurile Dunării și Crimea) “și insula lui Achile sau Leuce (“albă”)“.
Santa Maria di Leuca este numit și un oraș în Italia….Localitate Marina Di Leuca, Lecce, Puglia
….Voi reveni ulterior pe aceeași pagină cu alte detalii despre semnificația acestui dans ,numit Leuca .
Citiți și aici https://sssefora.wordpress.com/2015/02/19/braul-simbolistica/
În Banat, jocurile sunt foarte variate. Alături de jocuri bărbăteşti (“Brâuri” şi “Posovaici”), se dansează “Hora” (mai ales în sudul provinciei) şi diferite jocuri de perechi: “De doi”, “Măzărica”, “Ardeleană ca-n Banat”.
Jocurile bărbăteşti se caracterizează prin mişcări vii şi opriri bruşte, paşi săriţi fie pe un picior, fie de pe un picior pe altul, fie pe un picior cu legănarea celuilalt împins în faţă, pe alocuri puternică.
Dansuri din Caras-Severin
- Hore
- Axionul
- Hora ca pe Valea Almãjului
- Hora de la Greoni
- Hora mare
- Hora mica
- Hora popii din Borlova
- Brâuri
- Almajana
- Bistriana
- Bistriceanca
- Blânda
- Bozoviceana
- Brâul bãtrân
- Brâul borlovenilor
- Brâul cârpenilor
- Brâul ciclovenilor
- Brâul ciresenilor
- Brâul hotilor
- Brâul muzicantilor
- Brâul prigorenilor
- Brâul rudãrenilor
- Brâul otelarilor
- Brâul Semenicului
- Brâul slãtinarilor
- Brâul studentilor
- Brâul vânãtorilor
- Brâul zãrvenilor
- Brâul de la Bozovici
- Brâul de la Gornea
- Brâul de la Marga
- Brâul de la Rudaria
- Brâul hotilor
- Brâul la 16 ani
- Brâul lui Boatã
- Brâul lui Boetan
- Brâul lui Boldea
- Brâul lui Boscai
- Brâul lui Copãceanu
- Brâul lui Doica Fira
- Brâul lui Ghitã Popa
- Brâul lui Iosca
- Brâul lui Iota
- Brâul lui Olãtãl
- Brâul lui Marcu
- Brâul lui Mavrea
- Brâul lui Mita
- Brâul lui Mitru
- Brâul lui Meghes
- Brâul lui Muia
- Brâul lui Murgu
- Brâul lui Paica
- Brâul lui Snop
- Brâul lui Stan
- Brâul lui Toma
- Brâul lui Zãrie Duica
- Brâul Mãranului
- Braul “Scoate calul,pune saua”
- Cãrãbãsiul
- Cãsuta
- Cãtana
- Cioricãneasca
- Ciocãnita
- Cîrligul
- Coasa
- Complimentul
- Damul
- Drânda
- Duda
- Dunãrica
- Hantul
- Iciul
- Iedera si soru-sa
- Leuca
- Momirul
- Musuroniul
- Opaca
- Piperul
- Plocoanele
- Posovaica bãtrâneasca
- Posovaica ca pe Valea Almajului
- Posovaica pe un picior
- Posovaica pe-amândouã
- Pufaica
- Rata
- Socicili
- Sofreneasca
- Stearsa
- Sireghea
- Susanul
- Troapa
- Tandãra
- Ursa
- Ardelene
- Ardeleana Baba Peleaga
- Ardeleana ca la Dalci
- Ardeleana ca pe Valea Timisului
- Ardeleana cu 4 pãrti
- Ardeleana de la Borlova
- Ardeleana de la Rugi
- Ardeleana de pe Valea Almãjului (Bania)
- Ardeleana de pe Valea Almãjului (Prigor)
- Ardeleana în perechi
- Ardeleana lui Luca Novac
- Ardeleana mãzãrica
- Ardeleana pe picior
- Ardeleana sãrita ca pe Valea Almãjului
- Tocãnita
- De doi
- De doi – Cimpoiul
- De doi – Frunza bradului
- De doi a lui Ionita
- De doi a lui Lutã Iovita
- De doi a lui Pãtrascu
- De doi a lui Scumpea
- De doi ca la Borlova
- De doi ca la Ciuta
- De doi ca la Iaz
- De doi ca pe Valea Carasului
- De doi cu 2 fete
- De doi roatã ca la Glimboca
- De doi roatã ca la Marga
- De doi rupt
Dansuri din Timis
- Sorocuri
- Bãtaia întâi ca la Seceani
- Bãtaia a doua ca la Seceani
- Întoarsa ca la Seceani
- Jumatatea ca la Seceani
- Pe sub picior ca la Seceani
- Poccinita ca la Seceani
- Sãrita in sus ca la Seceani
- Stearsa ca la Seceani
- Tâltul ca la Seceani
- Sorocul de la Beregsãul Mare
- Sorocul de la Felnac
- Sorocul de la Jebel
- Sorocul de la Unip
- Sorocul lui Bodroc
- Sorocul lui Toni
- Sorocul lui Unipan
- Pe loc
- Pe loc a lui Iepta Lupu
- Pe loc ca la Jebel
- Pe loc ca la Lighed
- Pe loc ca la Murava
- Întoarse
- Întoarsa
- Întoarsa de la Alios
- Întoarsa de la Checea
- Caluserul
- Banul Mãrãcine
- Bãtuta
- Romana
Alte dansuri din Banat
- Ardeleana de la Sacosu Mare
- Bãliceana
- “Batuta vetrii” Jdioara
- Buzduganul
- Ciocanita de la Jdioara
- Cleoamba
- Cucuruzul de la Jdioara
- Duba
- “Duga-leuca” de la Jebel
- Hora de la Comlosul Mare
- Hora de la Cornesti (Jadani)
- Hora mare de la Sacosu Mare
- Ineoana
- Joc de mânã din câmpie
- Joc in doi ca la Birchis
- Joc in doi ca la Topolovatul Mare
- Jocul fetelor nemãritate
- Judecata
- “La pamant” ca la Banloc
- Leganata de la Cornesti (Jadani)
- Lenta
- “Mazarichea” Faget
- Pogacea
- “Resteul” ca la Costei
- “Scandura” (Desca) de la Satchinez
- Sucita de la Cornesti (Jadani)
- Tarsaitul galbenilor ca la Naidas
- Zopot din câmpie