Credința ,Știința lui Dumnezeu și Legile Sfinte, nu-s ghișeft .

297389_170679766351656_17928584_n

Știința Gânditorilor …
„Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac.” (Ioan 14:16).Așa lucră Mângâietorul ,prin emoțiile care aduc înălțare,prin slavă .

D-nul Profesor Albu ne spunea că Zalmoxis a fost un „anotic“ (ana şi Oţie) de cuvinte unde funia hotărâtă să lege generaţiile între ele era un cadru „ana“ sfânt de născătoare morală.
Ana este o succesiune de generaţii pe care stau înşiraţi toţi urmaşii. În dicţionar o găsim cu numele de funie pescărească pe care se atârnă carmacele.
Particulele „anta“, „enta“, „inta“ formează în permanenţă verigi diferite pe acelaşi lanţ informaţional, în permanenţă fire diferite împletite în aceeaşi ană – unele de esenţă, altele de existenţă.
Particulele „aza“ şi „iza“, împreună cu alte foloase de la acestea până la uzare întrunesc consemnul informaţional care ajunge la uz şi iese din uzare. Aceste particule, sunt monade ale înţelepciunii şi ale sfinţeniei. A fost verbul „a obişnui“ ca să se consacre obişnuinţa, a fost verbul „a şti“ ca să se consacre ştiinţă…..Sursa:world-library-books.com/reconstientizarea/profetiile-clarvazatorului-gral/
Cartea lui Iov
Cap. 32
17. Voi zice şi eu ceva din partea mea, voi arăta şi eu ştiinţa mea,
Cap. 36
3. Voi porni cu ştiinţa mea de departe şi voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.
Psalmi
Cap. 138
6. Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge.
Pildele lui Solomon
Cap. 1
5. Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta,
22. “Până când, proştilor, veţi iubi prostia? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia? Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urî ştiinţa?
29. Pentru că ei au urât ştiinţa şi frica de Dumnezeu n-au ales-o,
Cap. 2
6. Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui izvorăşte ştiinţa şi prevederea;
10. Când înţelepciunea se va sui la inima ta şi ştiinţa va desfăta sufletul tău,
Cap. 3
20. Prin ştiinţa Sa a deschis adâncurile şi norii picură rouă.
Cap. 5
2. Ca să-ţi poţi păstra judecata şi ca buzele tale să păzească ştiinţa.
Cap. 8
9. Toate sunt lămurite pentru cel priceput şi drepte pentru cei ce au aflat ştiinţa.
10. Luaţi învăţătura mea mai degrabă decât argintul şi ştiinţa mai mult decât aurul cel mai curat,
12. Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi buna-chibzuială.
Cap. 9
9. Dă sfat celui înţelept, şi el se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel drept, şi el îşi va spori ştiinţa lui.
10. Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa Celui Sfânt.
Cap. 10
14. Cei înţelepţi ascund ştiinţa, iar gura celui fără de socotinţă este o nenorocire apropiată.
Cap. 11
9. Făptuitorul de rele prăbuşeşte cu gura pe aproapele lui, iar prin ştiinţa celor drepţi va fi mântuit.
Cap. 12
1. Cel ce iubeşte învăţătura iubeşte ştiinţa, iar cel ce urăşte certarea este nebun.
23. Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, pe când inima celor nebuni propovăduieşte nebunia.
Cap. 14
6. Batjocoritorul caută înţelepciunea şi nu o găseşte, iar pentru cel priceput ştiinţa este uşoară.
Cap. 15
7. Buzele celor înţelepţi răspândesc ştiinţa, dar inima celor nebuni nu.
14. Inima înţeleaptă caută ştiinţa, iar gura celor nebuni se simte mulţumită cu nebunia.
Cap. 16
21. Cel ce este înţelept se cheamă priceput; dulceaţa cuvintelor de pe buzele lui înmulţeşte ştiinţa.
23. Inima celui înţelept dă înţelepciune gurii lui şi pe buzele sale sporeşte ştiinţa.
Cap. 19
2. Neştiinţa sufletului nu este bună iar cel ce umblă repede dă greş.
25. Loveşte pe cel ce batjocoreşte şi cel fără de minte va deveni înţelept; mustră pe cel înţelept şi el va pricepe ştiinţa.
Cap. 22
12. Ochii Domnului păzesc ştiinţa şi dărâmă cuvintele celui fără de lege.
17. Pleacă urechea ta şi ascultă cuvintele celor iscusiţi şi inima ta îndreapt-o spre ştiinţa mea.