Fericirile ,din învățătura strămoșilor noștri,în cuvântarea lui Iisus de pe Munte .

foc

“Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.” (Matei, 22,29)

Iisus a spus: “Cel care este aproape de mine este aproape de foc si cel care este departe de mine este departe de împaratie. “

Citiți și aici Iisus , marele iniţiat din Dacia la https://quadratus.wordpress.com/tag/herto-valus/

Să privim acum comparativ, un text antic numit Herto Valus, care cuprinde învăţăturile preoţilor zamolxieni catre norod. Textul este versificat:
„Fericiţi cei ce-s cutezători
Că a lor este victoria
În plaiurile cele sfinte
Fericiţi cei ce plâng, că aceia
În dalbe ceruri s-or mângâia.
Fericiţi cei blânzi, că aceia
Vor moşteni întreg pământul.
Fericiţi cei care flămâzesc
Şi însetează după ştiinţă,
Că aceia se vor sătura
Şi niciodată n-or mai răbda.
Fericiţi aceia care muncesc,
Pământul făcându-l gradină,
Că ei vor culege roadele
În Grădinile Cerurilor

Fericiţi vor fi şi cei milostivi

Că aceia se vor mântui
Fericiţi cei curaţi în suflet
Că s-or hrăni doar cu lumină

Fericiţi făcătorii de pace,
Că Fii cerului s-or chema
Fericiţi cei prigoniţi pentru
Dreptate, că a lor este Raiul.
(Herto Valus, Cartea Secretă; cf. Adrian Bucurescu, Dacia Magică, Ed. Arhetip, 1999, p. 95 – 96)

http://www.cetateadacilor.ro/?to=articles&t=178&tt=dacii-poporul-model-din-predicile-lui-isus

Hristos nu stă pe cruce umilit și cocoșat ,stă ca un Dumnezeu care știe că învie ca să ne fie începătură învierii noastre…asta-i taina strămoșilor și credința în nemurire ! Un om neindumnezeit nu poate participa la îndumnezeirea cosmosului .

 

 

 

Destinul neamului meu

428165_119914108184892_2096093331_n
DIN GRAIUL INGERULUI MEU, la aprinderea Focului Sacru Dacic (1):
“Dragilor dragi, iata-ne adunati in comuniune, unii cu altii si cu locul acesta investit cu o vibratie bine intretinuta de spatiul ce-i mentine valoarea de “pilon de rezistenta” in Panteonul zarandean al Ardealului nost’. In 12.11 s-a aprins focul pe altarul soare din andezit in Pasul Cotoncu al Apusenilor, la Valcanul Bucesului, iar azi in 11.12 a fost sa fie depusa stafeta la Uibaresti prin mai mult decat actul de prezenta, prin actul de traire iluminat de flacara Focului Viu ce dezgheata suflete prin caldura si le ofera perspectiva bunei cugetari ce coboara din vestigiile de mare pret ale orientarii schitate si elaborate mai ales pentru spiralarea ADN-ului nostru in “laboratoarele de spirit ale Kogaiononului”.Iubitii mei, ne traim, experienta spirituala, fiecare in parte si toti indeobste, ca omenire, urmand cai din itinerariile destinului in care ne putem asambla esenta vie si nemuritoare. Nu stiu daca omenirea face acest lucru constienta ca are sanse sa se inalte spre un alt nivel de libertate; sa intre intr-o era a eticii angelice, in care nu se mai bazeaza doar pe ea insasi, ci, conlucrand cu vointa, ratiunea si sentimentul cu care a fost investita, poate intra in tandem cu ingerii si fiintele superioare prin care poate primi indrumare. N-am putut fii prezent la lucrarile simpozionului unde prietenii mei dragi au vorbit despre stramosi si nu stiu daca s-a amintit despre sacerdotiul si ritualul dacice, despre perceptia ce le certifica rostul. Eu o amintesc generic ca unul prin care o frantura din ele ati putut s-o vedeti si s-o patrundeti macar cu ochii trupesti. Chiar daca, in mod traditional, fiecare individ incadrat intr-o cultura, raspundea pentru propriul suflet, slujitorii altarelor puteau sa sustina redresarea sau tamaduirea cuiva sau a altcuiva, puteau sa sustina orientarea acelora, dar adevarata lor raspundere era pentru sufletul comunitatii; menirea era sa stabileasca relatia dintre sufletul fiecarui ins si comunitate si sa stabileasca o legatura intre comunitate, intreaga planeta si Univers.Cred ca putem califica ceea ce punem acum in unda ” act de spirit bine-intentionat” , marcaj menit sa traseze segmentul de cultura a duhului retrezit, constienti ca nu e simplu de regasit sacrul in vremurile in care traim, dar ca merita sa investim forta prin virtutile iubire si nadejdea ca ne vom reactiva sacralitatea, ca sa fim deopotriva binecuvantati cu un suflet treaz si cu o cultura integral spirituala, pe Pamant.Pentru aceasta datori suntem sa fim cu luare-aminte la remarca parintelui nostru Arsenie Boca, celcare avertiza ca “Neamurile isi au destinul ascuns in Dumnezeu. Cand isi urmeaza destinul au binecuvantarea Lui; cand si-l tradeaza, sa se gateasca de pedeapsa”. Prin urmare, exista o responsabilitate absoluta in privinta sarcinilor fiintei umane, intrucat noi suntem particule constiente ale Universului! Ma bucura sa aud voci sau sa citesc despre dorinta de a ne salva din calea tavalugurilor dirijate de negustorii de popoare care au inventat instrumente de robire si dominare necrutatoare. Sunt dator sa amintesc ca, pentru supravietuirea unei culturi, este necesara o anumita conditie a psihicului: ipoteza unei existente pline de sens. Credinta religioasa a fost pentru strabuni rezultatul acestei ipoteze in civilizatia noastra. Ca teolog va spun ca, in cartile sfinte ale religiilor monoteiste se percepe ca o astfel de evolutie este deliberata si facuta cu intentie. Aproximativ acelasi lucru se poate deduce si din alte religii si din mituri.

Pasul spre reindumnezeire trebuie sa fie facut intr-un mod constient, intrucat reprezinta o sinteza a celor doua emisfere cerebrale – deci include si logica si simtirea. Acest pas inseamna recunoasterea si acceptarea responsabilitatii pentru intreaga creatie.

Asta explica de ce Dumnezeu nu anihileaza intregul univers al unei fiinte umane, fiindca, daca ar face asta nu s-ar observa nimic pe suprafata Creatiei! Fiinta umana este un experiment biologic al naturii, pentru a i se adauga materiei, constiinta. Natura va avea destul timp ca sa faca alte experimente, dar fiinta umana nu are! Asa ca, pentru supravietuirea unei civilizatii este esential cat de puternic este motivat comportamentul omenesc. Aceasta decide existenta unei civilizatii. Daca, in viitor, Occidentalul Il va cauta pe Dumnezeu in exclusivitate in materia moarta, el, Occidentul va deveni, el insusi, o astfel de materie moarta si se va indeparta de natura sa primordiala care l-a adus la conceptul de Dumnezeu – printre alte lucruri.

Traim, dragii mei, intr-o tara de pe continentul care e administrat de cei ce-si zic creditori nostri si, astfel, emit pretentia de a ne resemna sub criza duhovniceasca, sociala si economica care merg mana-n mana cu rasturnarea intregii firi. Dezradacinarea si distrugerea traditiilor noastre ancestrale e costul cel mai mare pe care greu il suportam. Esentele crizei duhovnicesti lasa amprenta, brazdeaza sensul vietii cum nu se cade, asa incat, semanate semintele instinctului egoist, rodeste incadrarea omului in prezentul rectiliniu, unidimensional. Intr-o asemenea perspectiva, desertaciunea se ia la intrecere cu irationalul si lupta o castiga totdeauna tragicul.

Va spun acestea fiindca vad adunate aici persoane care pot intelege mesajul meu. El nu instiga, e doar punct de vedere pe care-l exprim, dar il acopar cu nadejdea ca impreuna suntem puternici si vom gasi solutii pentru reimbogatirea vietii cu SENS. Cred ca putem face asta prin ceea ce ne uneste, IUBIREA, coroborata deciziei prin care s-a dat tonul reaprinderii Focului Viu in vetrele din a caror cenusa se poate lua materia a ceea ce ne poate reface vrednici sa ajungem la izvoarele de cultura si spiritualitate care ne proclama NEMURITORI, parte a civilizatiei ce respecta Legile Frumoase.

Si, pentru ca am amintit de Legile Belagine sau Frumoase, inchei, amintindu-le pe primele doua:
1. “Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiinteaza toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mainile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicaieri si peste tot este mijlocul Sau, iar chipul Sau este lumina. Nimic nu este faptuit fara de lumina si tot ce vine din lumina prinde viata si ia faptura”.
2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumina tunetul si focul ce se revarsa , asa este si gandul omului, el trece in vorba omului si apoi in fapta sa. Deci, ia aminte la asta, caci pana la focul ce arde trebuie sa fie o lumina si un tunet. Lumina omului este gandul sau si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvant, iar vointa omului aprinde focul prin care se faptuiesc toate cele ce sunt in jurul sau.”HELIS ALMIIS ABA TANI! Amin!”

Redeșteptarea spiritului ancestral este efectul legic al forței cu care conștiința neamului conjugă starea de ”a fi” prin dacii nemuritori care-și trăiesc nemurirea prin noi… Astfel, suntem acum în măsură să trăim cu simțurile activate de sensibilitate pentru autenticitatea izvorâtă din spațiul care ne-a plămădit, pentru valorile neprețuite conservate în leagănul de cultură și civilizație al țării. Aceasta este cauza noastră, le convine ori ba neguțătorilor de neamuri și trădătorilor de neam, o cauză a tuturor celor care înțeleg a se raporta la ea, pe cât de concentrați asupra ei, pe atât de conștienți că suntem ceea ce rămâne în urma noastră. Paradoxal, deși este greu să ne redescoperim condiția ancestrală și să urmăm pilda străbunilor noștri, de a căror consângenitate suntem legați ca neam, ca destin, în funcție de această condiție rezonatorii noștri își dobândesc binecuvântare sau blestem.
Constantin Biriș Jr.
”Neamurile își au destinul ascuns în Dumnezeu. Când își urmează destinul, au binecuvântarea Lui; când și-l trădează, să se gătească de pedeapsă”
Părintele Arsenie Boca

DIN GRAIUL INGERULUI MEU, la aprinderea Focului sacru Dacic (2):
“Dragii mei dragi, exista un destin al adevarului iar acesta are nevoie sa fie rostit ca sa fie auzit. El are reverberatia in stare sa treaca dincolo de vrerile celor care doresc sa ramanem asa cum ne-au asezat: cu capetele plecate. Ei stiu ca, daca vom privi in urma, nu mai privim in jos. Ma bucura ca ne gasim aici, in spatiul acesta, mediul propice pentru a aprofunda indeobste ideea ca e timpul sa ne citim corect certificatele de nastere. Noi, dacii, suntem mai multi decat au impresia cei care ne-au numarat la ultimul recensemant. Daca ni se intampla ca din gratie divina sa fim vesnici, atunci e normal sa invesnicim si ceea ce ni se intampla. Iata-ne stransi in jurul focului sacru dupa pilda lasata noua de strabunii din care suntem zamisliti. Iata-ne razbind, prin ignoranta, spre un liman al recunoasterii valorilor noastre ancestrale. Daca e sa recunoastem ca ignoranta este piedica trecatoare pusa de noi toti in calea luminii, va indemn pe toti sa ne tinem bine suflarea ca sa nu gonim clipa. Sper sa ne ramana pe retina lumina acestei Flacari si dupa ce vom pleca de aici fiindca in ea sta informatia originara daruita Kogaiononului multimilenar de baletul divin al fotonilor de lumina emisi de focul dacic. Dacii divinitatii fundamentale, fondul conceptiilor religioase la care acestia au facut referire, nu-s aparute ca inchipuiri, din senin, ci prin sedimentarea valorilor primei religii monoteiste din Istoria Spiritualitatii Universale. Metamorfoza energiei conservate legic – in plan spiritual – a dat fenomenul ce a facut posibila, de pilda, trecerea de la zalmoxianism la crestinism, dintr-o structura in alta la nivel de traire in sublimul armoniei universale, a microcosmosului nostru raportat la macrocosmos, in care Dumnezeu Este si Va Fii Creeatorul si Proniatorul Perfect, iar prin noi, Fauritorul unei civilizatii arhetipale cu nucleul in Bazinul Dunarii.
Spatiul carpato-danubiano-pontic trebuie sa devina ceea ce nazuintele stramosilor nostri au cerut si cer. Chiar daca vom traversa, curand, evenimente declansate prin ignoranta de factorii de constiinta ai omenirii si ele vor fi insotite de cataclisme tectonice si geoclimaterice, nadajduim ca vom ramane in gratia divina. Acest crez va sta de acum inscris pe una din cele zece alveole ale Altarului acestuia, altar care e vatra in care a fost aprins focul luat de la mormantul Parintelui Boca, botezat “Zian-Valean” si calugarit Arsenie, din oaza de pace, liniste si armonie legat de care, nu doar metaforic a lasat profeticul sau cuvant: “va lua foc, tara, din Prislop!”
L-am luat si adus astazi aici, iar de aici Focul acesta va aprinde alt altar si altul, pana va ajunge in Bucegi, la Sfinx. Asa ne urmam in sfarsit destinul si purcedem spre sansa de a primi binecuvantare, fiindca tot Parintele Arsenie Boca avertiza: “Neamurile isi au destinul ascuns in Dumnezeu. Cand isi urmeaza destinul au binecuvantarea Lui; cand si-l tradeaza, sa se gateasca de pedeapsa”. Nadajduiesc ca ne-om purta cum se cuvine destinul, in lumina Focului Viu reaprins astazi, ca unii in stare sa-si reevalueze zestrea genetica pastrata greu dar cu demnitate in leaganul de cultura si civilizatie geto-dac. Asociez nadejdii si iubirea – virtutea ce-i in stare sa dezamorseze tot ce e nociv in noi si pe langa noi si va trimit acolo unde v-ar trimite buna cugetare daca: in Nemurire!”

Valentina Muresan 

Dacii ,Puterea si Adevarul

Decebal2

 

La Focul Sacru -Bardava 2012

La inceput de Drum ….Orice om, care viseaza ,va profita de lumina zilei ,pentru a-si indeplini visele ,altfel va ramane doar un somnambul ratacit intr-o lume prea treaza si prea puternica pentru spiritul sau adormit …..Tata avea o vorba ,niciodata nu a jignit pe nimeni,dar daca cineva il supara rau tare ,murmura din buze, spunandu-i “adormitul Maicii Domnului”  🙂

Decalogul Lui Zamolxe,Octavian Sarbatoare…
1.
Opune-te răului, respectă adevărul, caută dreptatea si umple-te de lumină în suflet. Urmând acestea puterea întunericului scade.
2.
Trăieste în armonie cu oamenii, dar dacă ei nu sunt pasnici
trebuie confruntati pentru că mintile le sunt stăpânite de întuneric.
3.
Omul care greseste să-si repare complet faptele rele, dacă mai este posibil, iar dacă nu sa-si primească pedeapsa pentru greseli.
4.
Respectă pe oricine, dar dacă cineva nu merită onoarea pe
care i-o dai atunci ignoră acea persoană.
5.
În tot ce faci urmează lumina Lui Dumnezeu.
6.
Cei care dobândesc Spiritul Întelepciunii merg în
împărătia Lui Dumnezeu si sunt nemuritori.
7.
Lui Dumnezeu sau zeilor nu le face niciodată sacrificii bazate pe omorârea fiintelor si pe distrugerea de flori si fructe; divinitătile nu au nevoie de ofertele materiale ale oamenilor. Sacrificiul tău trebuie înteles ca renuntarea la dezordine în gânduri, vorbe si fapte.
8.
Învată de la orice popor ceea ce are mai bun, astfel lumina
neamului tău va străluci mai puternic.
9.
Trăieste simplu, frumos si drept.
10.
Să privesti flacăra focului sacru, legătura ta cu Dumnezeu….

https://sssefora.wordpress.com/2013/01/23/cele-zece-porunci-ale-dumnezeului-lerdecalogul-lui-zamolxe-si-noile-legi-belagine/

Ziceri ….

chenuah-tau-ceti

Suflet luminos, te-a eclipsat destinul întunecat în anonimat.Iar acest anonimat te-a făcut să-l cunoşti mai bine pe Dumnezeu…

Adevărata savoare a vieţii se găseşte înlăuntrul vostru.

Lumânarea scânteiază puţină lumină în mijlocul întunericului.Oare există ceva care poate răspândi puţin întuneric în mijlocul luminii?

Scânteie jucăuşă, tu eşti speranţa nostră în regăsirea luminii.

Ne învârtim în jurul luminii.Ne hrănim fiinţa cu strălucirea ei şi nu observăm nicicând că acea strălucire e o rană ce sângerează în întunericul din jur.

Un curcubeu care ramane un sfert de ceas pe cer nu mai este privit de nimeni. – Johann Wolfgang Goethe

Cine imi dezvaluie greselile este stapanul meu, chiar de mi-ar fi slujitor. – Johann Wolfgang Goethe 

Dacă adevărul nu este al vostru, atunci nu este adevăr. Pentru a fi adevăr trebuie să vă aparţină, să provină din experienţa voastră; adevărul nu poate fi împrumutat.

Curăţenia trupului şi desfătarea sa prin simţuri te pune doar puţin mai sus de dobitoace. Căci nu un sunet plăcut te ridică, nici o duioasă atingere, nici un gust plăcut, nici o mireasmă îmbătătoare şi nici o bucurie a ochilor.

Ia aminte că bătaia inimii, curgerea sângelui prin vine, vindecarea rănilor, frumuseţea ochilor şi minunăţia alcătuirii trupului sunt făcute prin puterea şi suflarea Focului cel Viu şi Veşnic care este în fiecare şi al cărui chip se arată în lumină. Dar nu uita că trupul este doar o fărâmă din puţinul care se vede.

Trufia răceşte iubirea inimii şi o face în duşmănie şi nu există dobitoc mai josnic, decât omul care nu mai are iubire în inima sa. Căci iubirea este cea dintâi putere, şi chipul ei este lumină. Ia seama ca nu cumva gândul tău să se împresoare cu trufia, căci mai jos de dobitoace vei ajunge.

Mulţumeşte pământului pentru toate cele ce-ţi oferă, mulţumeşte cerului pentru ploaia care îţi hrăneşte pământul, mulţumeşte soarelui pentru căldura şi lumina casei tale şi a pământului tău, mulţumeşte lunii pentru liniştea somnului tău, mulţumeşte stelelor că veghează asupra somnului tău, mulţumeşte muntelui pentru poveţele şi fierul ce-l iei din el, mulţumeşte pădurii pentru tot ce iei de acolo, mulţumeşte izvorului pentru apa ce-o bei, mulţumeşte copacului pentru lucrările ce-ţi arată, mulţumeşte omului bun ce-ţi aduce bucurie şi zâmbet pe chip.

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa iar cea nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei.  Autor:  Solomon

Ce este viaţa unei femei? O nestăvilită nevoie de dragoste; mereu să aibă grijă de fericirea unei fiinţe adorate; există în ea un tezaur de sentimente pe care trebuie să le reverse în fiecare clipă asupra altei fiinţe.  Autor:  Honoré de Balzac

Rolul femeii este cel de a lega rănile şi a însufleţi curajul.  Autor:  Honoré de Balzac

Se pare că e necesar ca o femeie să fie mamă, pentru a putea fi venerabilă.  Autor:  Victor Hugo

O femeie frumoasă place ochilor, o femeie bună place inimii; una este o bijuterie, alta este o comoară.  Autor:  Napoleon Bonaparte

Femeia fără copii este ca o câmpie fără iarbă.  Autor:  Cilibi Moise

Femeia cinstită e nepreţuită.  Proverb Armenesc

Se cer patru calităţi unei femei: virtutea să-i îmbrace inima, modestia să-i lumineze fruntea, blândeţea să-i stea pe buze şi munca să-i ocupe mâinile.  Proverb Chinezesc

Femeia vede unde bărbatul abia zăreşte.  Proverb

Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc.  Autor:  Solomon

Tainele Domnului vor fi aflate doar de acei oameni care sunt vrednici de ele-Invataturi Zamolxiene

tumblr_loviqeC2w41qa6il5o1_500Acolo unde Dumnezeu nu e,nimic nu e …..Cand omul isi iubeste Dumnezeul ,acel om este o binecuvantare pentru cei din jurul sau ,avand intelegerea lucrurilor ,prin Iubirea de Dumnezeu ,castigam intelepciune si Viata …Nu exista Dumnezeu in afara Lui ….Omul ajunge la Dumnezeu doar  prin Adevar,alta cale nu exista,Dumnezeu e Iubire,Adevar ,Intelepciune,in afara lui e boala,intuneric si moarte…..

Fragmente din noile Legi Belagine,de Octavian Sarbatoare

 67.
Robia mintii se naşte din necunoaştere. Năzuieşte la a şti şi cunoaşterea te va face liber.
68.
Singurul lucru care-l poate salva cu adevărat pe om este iubirea. În iubire se află izvorul năzuintelor celor bune.
69.
Să urmezi dreptatea şi să nu mărturiseşti strâmb împotriva nimănui.
70.
Fii cumpătat în cele ce faci şi temeinic în lucrarea mâinilor tale
 71.
Drumul suferintei nu este drumul iubirii. Pe treptele suferintei nu urci ci cobori, căci treptele acestea nu formează scări înspre cer ci spre adâncurile întunericului.
72.
Să te înfrânezi să agoniseşti lucruri care nu-ti folosesc şi să dai lucrurile care îti prisosesc.
73.
Atât lumina cât şi întunericul sunt eterne şi nemărginite în fiintarea lor. Doar lumina există cu adevărat, căci întunericul este lipsa luminii.
74.
Ridicându-te mai presus de lumină şi de întuneric, aşa vei întelege de pe acele înăltimi de unde a luat fiintă chiar Domnul Dumnezeu…
 75.
Când omul are cunoaşterea de sine, atunci va putea să vadă lumina sufletului şi aşa se va mântui.
76.
Împărătia Domnului este înlăuntrul vostru şi ea vi se face cunoscută atunci când omul se cunoaşte pe sine însuşi.
77.
Dacă Dumnezeu ar fi avut ceva de ascuns fată de om nu i-ar fi dat gândul de a cunoaşte.
78.
Cunoaşterea, ca şi lumina, este de natură divină.
79.
Tainele Domnului vor fi aflate doar de acei oameni care sunt vrednici de ele.
80.
Temelia pe care s-a construit veşnicia este iubirea. Din această esentă divină este creat şi omul.
81.
Omul se împlineşte prin dragostea sa de Dumnezeu.
82.
Ia seama că oricând vei fi la strâmtoare să chemi numele tainic al Domnului care este ZAM. Dar numai cei care cu adevărat caută lumina vor putea avea marea putere dată de acest nume.
83.
Să nu uitati vreodată de focul sacru dacic şi de sufletele străbunilor. Aşa inimile voastre nu vor fi cuprinse niciodată de lanturile robiei.
84.
Să aprindeti focuri sacre pe oriunde veti fi şi aşa vă veti păstra sănătoşi şi însănătoşi, iar duhurile întunericului s-or duce de la voi.
85.
La focul sacru se ard impuritătile care atârnă greu pe sufletul omului. Priviti flăcările şi gânditi-vă la tot ceea ce doriti să faceti pentru vietile voastre

88.

Cel ce-L slujeşte pe Domnul ia din lumina Lui nesecată şi nemărginită şi astfel va fi puternic şi întelept.

89.

Când lumina divină vă va merge direct în inimi, atunci rodulei este umplerea cu duhul întelepciunii. Iar cine are duhul întelepciunii are totul.

90.

Aduceti copiii voştri la lumina focului sacru şi acolo să-şi tină ochii deschişi şi să-l privească. Şi aşa vor creşte să ajungă oameni întelepti.

91.

Focul sacru este dat oamenilor ca mijloc de legătură cu zeii.

92.

Aduceti-vă aminte mereu să vă bucurati la întâlnirile cu zeii şi aşa să ştiti că lumina există în inimile voastre.

93.

Şi tineti minte că ceea ce spuneti în prezenta focului sacru dacic Le spuneti zeilor, Lui Dumnezeu şi Domnazânei.

94.

Iubirea vindecă.

95.

Întelepciunea este marea cale către Dumnezeu şi ea se înfiripă prin sperantă, iubire şi adevăr. Conştiinta iubirii este întelepciunea care-l apropie pe om de Dumnezeu.

96.

Din lumina din noi oamenii, ne modelăm lumea frumoasă care ne incconjoara

97.

Acceptând zeii şi zânele, nu facem altceva decât să-i descoperim în noi, în armoniile firii noastre.

98.

Nu există legătură între zeitătile noastre şi idolatria. Noi nu ne închinăm la idoli, ci venerăm viata.

99.

Cercetează universul, privind stelele.

100.

Lumea care se vede şi cea care nu se vede este rezultatul intersectiei lumilor create de toate mintile fiintelor din acel spatiu.

101.

Oricine poate să cadă în cursul vietii, dar cei întelepti se pot ridica iarăşi prin puterea mintii lor.

102.

Dacă tu poti crede, toate-i sunt cu putintă celui care crede.

108.

Omul este propriul său stăpân.

109.

Frumusetea vietii tale să ti se arate pe chip.

110.

Zâmbetul pe buze să-ti vină din inimă.

111.

Priveşte înainte, căci acolo îti este directia de mers.

113.

Poartă cu tine spiritul copilăriei şi întreaga viată nu te vei simti bătrân. Bătrânetea înseamnă renuntarea la năzuintele vietii.

114.

Noi, neamul dacilor, suntem fiii şi fiicele soarelui şi ai luminii.

115.

Bărbatul luminează mintile prin ratiune, căci poate gândi profund şi vorbi mintii.

116.

Fericirea se trăieşte pe calea vietii nu la capătul drumului.

125.

Cerul ne face să căutăm, pământul să iubim, soarele să trăim, luna să visăm. Aşa viata omului se împlineşte.

126.

Omul echilibrat este parte din natură şi aşa va întelege cel mai bine ce sunt zeităile ca puteri ale naturii.

127.

Învată să-L cunoşti pe Domnul Cel Preaînaltul.

128.

Când vei cunoaşte zeii atunci te vei trezi în plină conştiintă creatoare.

129.

Aveti capacitatea de a fi partial zei, adică semizei, deoarece acolo unde există conştiintă se află şi identitatea acelei conştiinte.

130.

Fiintele conştiente sunt conştiinta zeilor.

131.

Cel care ridică sabia, de sabie va muri, şi cel care oferă      sânge zeilor, de sânge va avea parte

140.

Să lăsati lumina divină să intre în voi şi să vă transforme viata, că viata fără lumină, credintă şi demnitate nu merită trăită.

171.

Când faci bine, la altii, e mai bine ca de asta să nu ştie nimeni, ci doar Domnul. Mila fată de altii este mâna de ajutor pe care ti-o întinzi singur pentru când vei avea vreodată nevoie. Dar ia seama să nu dai ceva bun celui rău căci răsplata lui pentru tine va veni din răutatea lui.

Maica Sfanta ,sa aiba grija de sufletele noastre !!!!!

Cele zece porunci ale Dumnezeului Ler,Decalogul Lui Zamolxe şi Noile Legi Belagine

dumnezeu-tatal_6fbbe511f57544

de Octavian Sarbatoare

http://www.scribd.com/doc/115707876/Decalogul-Lui-Zamolxe-Si-Noile-Legi-Belagine