Reintoarcerea lui Zalmoxis-Stindardul geto-dacilor – invocator cultic de sacre energii cosmice

tumblr_mhd4a4tABs1r85mrbo1_500

 

Reintoarcerea lui Zalmoxis

– Hai să ne întoarcem puțin în istorie, zise părintele Kalinic. Ce îi învață Zalmoxis pe traci, la Școala lui inițiatică din zona Gorjului?
– Că… „Va veni UN TIMP ȘI UN LOC în care vor fi toate bunătățile lumii ȘI ACOLO VOI FI ȘI EU CU VOI“! zise Codrin amintindu-și promisiunea lui Zalmoxis pe care a făcut-o tuturor tracilor atunci când a fost uns rege.
Extraordinar! Cum de nu am intuit mai demult acest aspect?
– În acest mod le-a vorbit Zalmoxis despre noul concept al Raiului Tracilor pe pământ sau reîntoarcerea la Epoca de Aur a umanității. Această profeție care face referire la spiritualitatea sublimă care va fi propăvăduită începând cu zona noastră, a României, există însă de pe vremea zeului atlant Rama:
„TRACIA GETI HRISTO KOMASE TO RAMA GUTAN IT SIAT MESIA“, care înseamnă…?
– „Comunicare prin cititor, despre Tracia, de la Rama, Gutanului, văzut MESIA“, zise Codrin.
– Mai întâi, acest Mesia prevăzut de Rama, eliberator spiritual al unei întregi Europe și o mare parte din Asia, a fost Zalmoxis sau Marele Melchisedec. Apoi, datorită faptului că Imperiul Întunecat, care acționa prin evrei, dorea încă de pe atunci să preia controlul întregii zone euro-asiatice, chiar în mijlocul lor s-a întrupat Domnul veșniciei, care va acționa prin fiul său Iisus, pentru izbăvirea inimilor împietrite ale casei lui Israel. După sacrificarea lui Iisus de către farisei, marii preoți ai înțelepților geto-daci, pentru a nu se mai continua prigoana dusă împotriva neamului nostru, vor oculta Sfânta Tradiție Strămoșească în creștinism. Vor scrie Biblia, care va fi realizată pentru prima oară cuprinzând ambele Testamente în Complexul rupestru din Muntele Kreației (Bisericuțele de Cretă de la Basarabi – Medgidia). Când au fost descoperiți de către romani, o parte au fost uciși, iar ceilalți s-au refugiat mai sus de Buzău, înființând Complexul Spiritual de la Nucu-Aluniș, continuând acolo comuniunea cu înțelepții Shambalei și ai Muntelui Sfânt. Misiunea însă și-o împliniseră, înțelepciunea Bibliei cuprinzând ca o flacără vie, inimile bulgarilor, grecilor, rușilor, impunându-se treptat ca model al Iubirii divine, al compasiunii şi conştiinţei Absolute care se revarsă neîncetat, pentru o întreagă omenire.

Continuare articol Reîntoarcerea lui Zamolxis ,aici http://www.sufletulneamuluiromanesc.ro/ro/serviciu/reintoarcerea-lui-zalmoxis.html

3790436_60x60

Din vechime pe însemnele reprezentative ale statelor independente existau simboluri distinctive ce individualizau specificul cultic, totemic, mitologic, majoritatea indicând energiile cosmice, telurice sub formă de păsări ale înălţimilor, de vehicule cosmice, de balauri, de monştri, vâlve etc.
                   
În simbolurile mitologie sunt prezenţi Zmeii cu pene, cu multe capete ce varsă foc pe limbile mişcătoare. Pentru lumea geto-dacă Balaurul Zburător a devenit stindard  şi e unic în istoria lumii, dăinuind mii de ani. Istoricul A. Deac consemnează în Istoria Adevărului Istoric(pag. 201) că în judeţul Prahova la Vadu Săpat, comuna Fântânele, s-a descoperit în 1980 un fragment ceramic din sec IV î.H., pe care este incizat în pasta crudă  stindardul dacic cu dragon ce are coada penată. Iată că stindardul dacic cu dragon  este mai vechi cu 500 de ani decât consemnările istoricilor romani.

Unii istorici şi gânditori români numesc stindardul geto-dacic Lupul dacic. Mă voi opri asupra unor aspecte de fond cultic, ce contrazic această ipoteză. Lingvistic este doar o atingere între lup şi lucta, mai ales că filipii nu sunt lupi, ci tinerii iniţiaţi în tainele luctei –luptei, îndeletnicire a sedentarilor păstori – agricultori geto-daci. Lupul nu putea fi luat ca model de către geto-dacii sedentari care-şi apărau zona moştenită din moşi-strămoşi fiindcă e animal de pradă, atacă în haită şi e temut de păstori. Lupul singuratic, o raritate, nu putea fi luat ca model nici de vitejie, nici ca forţă pentru neamurile păstorilor.

Lycantropia – concepţie antică despre strălucire, luminozitate, nu se referă la lup, care nu-i nici pe departe luminos, chiar de ar fi pus pe lângă zâni. În latina veche Bolliasînseamnă strălucitor, luminos. Din bătrâni se pomeneşte despre Marele Lup Alb, ca despre o realitate din vremuri de demult. S-a păstrat în acest sens expresia De când lupchii alghi.

Lupul Alb este semnalat numai în preajma Marelui Preot ca Apollo, Zamolse, Sfântul Andrei şi Sfântul Petru pentru că este de fapt comandantul iniţiaţilor Filipi luctani adică luptători.  Aceste informaţii ne trimit la semnificaţii codate în sensul că iniţiaţii Filipi erau mereu în preajma marilor iniţiaţi şi purtau numai veşminte albe, ca toţi preoţii geto-daci, cavalerii minţilor strălucitoare ale celor  de lângă Zamolse. Filipii sunt păstraţi în toponime în toate zonele geografice româneşti. În Oltenia, Filipii sunt cel mai bine păstraţi. În vechiul calendar există toponime ce se păstrează şi în zilele noastre: Filipaşul de sus, Filipaşul de jos, dar şi Filitelnik, ce ne indică zonele în care trăiau  şi anume pe Telul Nikăi, deci pe înălţimile de filieră sacră a zâneiNika făcătoarea cerului şi pământului, cu cele 8 megaenergii ale sale, măcinikele, din mitologia română.

Geto-dacii numeau lupul – vulpe sau fărcaş, denumiri păstrate în zilele noastre în Ardeal. La toate neamurile geto-dace, de la Marea Baltică în nordul Africii, lupul era numit prin cuvântul vulpe. În pre-indo-europeană era numit ulcuos, în sanscrită vrca, în avestică vahrha, în iliră ulcudins, în gotică wulfs, în lituaniană vilcas, în letonă vilks aşa cum ni le aduce în atenţie Mihai Vinereanu în Dicţionarul etimologic al limbii române de indo-europenistică (2008). În Sudan trăieşte un lup despre care românii vor spune cu precizie că-i vulpe.

Aşa zisa Licantropie nu are nicio legătură cu lupul, ci cu strălucirea, în sensul că este luminat de ceva. Apollo este însoţit de lupul strălucitor şi e un cod cu sensul de luminat, luminător, ce nu-i totem.

Filipii geto-daci iniţiaţi în tainele de luptă, erau fiii luctei, cuvânt din proto-indo-europeană păstrat  în calendarul vechi geto-dac ca zile ale Filipilor, cărora li se dedică 7-8 zile şi de Sfântul Petru al lupilor de iarnă la 16 ,17 şi la 18 ianuarie şi de Gădineţ  – lupul cel şchiop, dar şi de Lupul cel mare de la Ovidenie 21 noiembrie etc. În mod eronat etnologul I. Ghinoiu consideră că Filipii din calendarul geto-dac sunt personificări ale lupilor. În dicţionarul sub titlulPanteonul geto-dac îi numeşte şi Martinii de iarnă, ştiut fiind că Moş Martin este numit ursul la noi, la români. Lupta este cuvânt geto-dac cu originea în pre-indo-europeanul lucta ( M. Vinereanu). Numai în Dacia nord dunăreană există cuvântul lup pentru acest animal de pradă,ce poate fi asemănat cu luctanii, luptătorii iniţiaţi în tainele luptei. În limba pre-indo-europeană există cuvântul lucta cu sensul de a rupe, a sparge, din care lupta şi luptător. Lup, luptă, luptător semnifică tenacitatea celor ce izbândesc parcurgerea etapelor de iniţiere care erau încercărcări de temut pentru cei nechemaţi. Adevărat este că de multe ori  luptătorii geto-daci pedeştri îşi puneau piei de lup ca să alunge atacatorii călăreţi. Cabalinele simt mirosul lupului ca o primejdie şi nu mai ascultă călăreţul.

Sursa: surprisingromania.com

Film Lupii și zeii 

 

Destinul neamului meu

428165_119914108184892_2096093331_n
DIN GRAIUL INGERULUI MEU, la aprinderea Focului Sacru Dacic (1):
“Dragilor dragi, iata-ne adunati in comuniune, unii cu altii si cu locul acesta investit cu o vibratie bine intretinuta de spatiul ce-i mentine valoarea de “pilon de rezistenta” in Panteonul zarandean al Ardealului nost’. In 12.11 s-a aprins focul pe altarul soare din andezit in Pasul Cotoncu al Apusenilor, la Valcanul Bucesului, iar azi in 11.12 a fost sa fie depusa stafeta la Uibaresti prin mai mult decat actul de prezenta, prin actul de traire iluminat de flacara Focului Viu ce dezgheata suflete prin caldura si le ofera perspectiva bunei cugetari ce coboara din vestigiile de mare pret ale orientarii schitate si elaborate mai ales pentru spiralarea ADN-ului nostru in “laboratoarele de spirit ale Kogaiononului”.Iubitii mei, ne traim, experienta spirituala, fiecare in parte si toti indeobste, ca omenire, urmand cai din itinerariile destinului in care ne putem asambla esenta vie si nemuritoare. Nu stiu daca omenirea face acest lucru constienta ca are sanse sa se inalte spre un alt nivel de libertate; sa intre intr-o era a eticii angelice, in care nu se mai bazeaza doar pe ea insasi, ci, conlucrand cu vointa, ratiunea si sentimentul cu care a fost investita, poate intra in tandem cu ingerii si fiintele superioare prin care poate primi indrumare. N-am putut fii prezent la lucrarile simpozionului unde prietenii mei dragi au vorbit despre stramosi si nu stiu daca s-a amintit despre sacerdotiul si ritualul dacice, despre perceptia ce le certifica rostul. Eu o amintesc generic ca unul prin care o frantura din ele ati putut s-o vedeti si s-o patrundeti macar cu ochii trupesti. Chiar daca, in mod traditional, fiecare individ incadrat intr-o cultura, raspundea pentru propriul suflet, slujitorii altarelor puteau sa sustina redresarea sau tamaduirea cuiva sau a altcuiva, puteau sa sustina orientarea acelora, dar adevarata lor raspundere era pentru sufletul comunitatii; menirea era sa stabileasca relatia dintre sufletul fiecarui ins si comunitate si sa stabileasca o legatura intre comunitate, intreaga planeta si Univers.Cred ca putem califica ceea ce punem acum in unda ” act de spirit bine-intentionat” , marcaj menit sa traseze segmentul de cultura a duhului retrezit, constienti ca nu e simplu de regasit sacrul in vremurile in care traim, dar ca merita sa investim forta prin virtutile iubire si nadejdea ca ne vom reactiva sacralitatea, ca sa fim deopotriva binecuvantati cu un suflet treaz si cu o cultura integral spirituala, pe Pamant.Pentru aceasta datori suntem sa fim cu luare-aminte la remarca parintelui nostru Arsenie Boca, celcare avertiza ca “Neamurile isi au destinul ascuns in Dumnezeu. Cand isi urmeaza destinul au binecuvantarea Lui; cand si-l tradeaza, sa se gateasca de pedeapsa”. Prin urmare, exista o responsabilitate absoluta in privinta sarcinilor fiintei umane, intrucat noi suntem particule constiente ale Universului! Ma bucura sa aud voci sau sa citesc despre dorinta de a ne salva din calea tavalugurilor dirijate de negustorii de popoare care au inventat instrumente de robire si dominare necrutatoare. Sunt dator sa amintesc ca, pentru supravietuirea unei culturi, este necesara o anumita conditie a psihicului: ipoteza unei existente pline de sens. Credinta religioasa a fost pentru strabuni rezultatul acestei ipoteze in civilizatia noastra. Ca teolog va spun ca, in cartile sfinte ale religiilor monoteiste se percepe ca o astfel de evolutie este deliberata si facuta cu intentie. Aproximativ acelasi lucru se poate deduce si din alte religii si din mituri.

Pasul spre reindumnezeire trebuie sa fie facut intr-un mod constient, intrucat reprezinta o sinteza a celor doua emisfere cerebrale – deci include si logica si simtirea. Acest pas inseamna recunoasterea si acceptarea responsabilitatii pentru intreaga creatie.

Asta explica de ce Dumnezeu nu anihileaza intregul univers al unei fiinte umane, fiindca, daca ar face asta nu s-ar observa nimic pe suprafata Creatiei! Fiinta umana este un experiment biologic al naturii, pentru a i se adauga materiei, constiinta. Natura va avea destul timp ca sa faca alte experimente, dar fiinta umana nu are! Asa ca, pentru supravietuirea unei civilizatii este esential cat de puternic este motivat comportamentul omenesc. Aceasta decide existenta unei civilizatii. Daca, in viitor, Occidentalul Il va cauta pe Dumnezeu in exclusivitate in materia moarta, el, Occidentul va deveni, el insusi, o astfel de materie moarta si se va indeparta de natura sa primordiala care l-a adus la conceptul de Dumnezeu – printre alte lucruri.

Traim, dragii mei, intr-o tara de pe continentul care e administrat de cei ce-si zic creditori nostri si, astfel, emit pretentia de a ne resemna sub criza duhovniceasca, sociala si economica care merg mana-n mana cu rasturnarea intregii firi. Dezradacinarea si distrugerea traditiilor noastre ancestrale e costul cel mai mare pe care greu il suportam. Esentele crizei duhovnicesti lasa amprenta, brazdeaza sensul vietii cum nu se cade, asa incat, semanate semintele instinctului egoist, rodeste incadrarea omului in prezentul rectiliniu, unidimensional. Intr-o asemenea perspectiva, desertaciunea se ia la intrecere cu irationalul si lupta o castiga totdeauna tragicul.

Va spun acestea fiindca vad adunate aici persoane care pot intelege mesajul meu. El nu instiga, e doar punct de vedere pe care-l exprim, dar il acopar cu nadejdea ca impreuna suntem puternici si vom gasi solutii pentru reimbogatirea vietii cu SENS. Cred ca putem face asta prin ceea ce ne uneste, IUBIREA, coroborata deciziei prin care s-a dat tonul reaprinderii Focului Viu in vetrele din a caror cenusa se poate lua materia a ceea ce ne poate reface vrednici sa ajungem la izvoarele de cultura si spiritualitate care ne proclama NEMURITORI, parte a civilizatiei ce respecta Legile Frumoase.

Si, pentru ca am amintit de Legile Belagine sau Frumoase, inchei, amintindu-le pe primele doua:
1. “Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiinteaza toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mainile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicaieri si peste tot este mijlocul Sau, iar chipul Sau este lumina. Nimic nu este faptuit fara de lumina si tot ce vine din lumina prinde viata si ia faptura”.
2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumina tunetul si focul ce se revarsa , asa este si gandul omului, el trece in vorba omului si apoi in fapta sa. Deci, ia aminte la asta, caci pana la focul ce arde trebuie sa fie o lumina si un tunet. Lumina omului este gandul sau si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvant, iar vointa omului aprinde focul prin care se faptuiesc toate cele ce sunt in jurul sau.”HELIS ALMIIS ABA TANI! Amin!”

Redeșteptarea spiritului ancestral este efectul legic al forței cu care conștiința neamului conjugă starea de ”a fi” prin dacii nemuritori care-și trăiesc nemurirea prin noi… Astfel, suntem acum în măsură să trăim cu simțurile activate de sensibilitate pentru autenticitatea izvorâtă din spațiul care ne-a plămădit, pentru valorile neprețuite conservate în leagănul de cultură și civilizație al țării. Aceasta este cauza noastră, le convine ori ba neguțătorilor de neamuri și trădătorilor de neam, o cauză a tuturor celor care înțeleg a se raporta la ea, pe cât de concentrați asupra ei, pe atât de conștienți că suntem ceea ce rămâne în urma noastră. Paradoxal, deși este greu să ne redescoperim condiția ancestrală și să urmăm pilda străbunilor noștri, de a căror consângenitate suntem legați ca neam, ca destin, în funcție de această condiție rezonatorii noștri își dobândesc binecuvântare sau blestem.
Constantin Biriș Jr.
”Neamurile își au destinul ascuns în Dumnezeu. Când își urmează destinul, au binecuvântarea Lui; când și-l trădează, să se gătească de pedeapsă”
Părintele Arsenie Boca

DIN GRAIUL INGERULUI MEU, la aprinderea Focului sacru Dacic (2):
“Dragii mei dragi, exista un destin al adevarului iar acesta are nevoie sa fie rostit ca sa fie auzit. El are reverberatia in stare sa treaca dincolo de vrerile celor care doresc sa ramanem asa cum ne-au asezat: cu capetele plecate. Ei stiu ca, daca vom privi in urma, nu mai privim in jos. Ma bucura ca ne gasim aici, in spatiul acesta, mediul propice pentru a aprofunda indeobste ideea ca e timpul sa ne citim corect certificatele de nastere. Noi, dacii, suntem mai multi decat au impresia cei care ne-au numarat la ultimul recensemant. Daca ni se intampla ca din gratie divina sa fim vesnici, atunci e normal sa invesnicim si ceea ce ni se intampla. Iata-ne stransi in jurul focului sacru dupa pilda lasata noua de strabunii din care suntem zamisliti. Iata-ne razbind, prin ignoranta, spre un liman al recunoasterii valorilor noastre ancestrale. Daca e sa recunoastem ca ignoranta este piedica trecatoare pusa de noi toti in calea luminii, va indemn pe toti sa ne tinem bine suflarea ca sa nu gonim clipa. Sper sa ne ramana pe retina lumina acestei Flacari si dupa ce vom pleca de aici fiindca in ea sta informatia originara daruita Kogaiononului multimilenar de baletul divin al fotonilor de lumina emisi de focul dacic. Dacii divinitatii fundamentale, fondul conceptiilor religioase la care acestia au facut referire, nu-s aparute ca inchipuiri, din senin, ci prin sedimentarea valorilor primei religii monoteiste din Istoria Spiritualitatii Universale. Metamorfoza energiei conservate legic – in plan spiritual – a dat fenomenul ce a facut posibila, de pilda, trecerea de la zalmoxianism la crestinism, dintr-o structura in alta la nivel de traire in sublimul armoniei universale, a microcosmosului nostru raportat la macrocosmos, in care Dumnezeu Este si Va Fii Creeatorul si Proniatorul Perfect, iar prin noi, Fauritorul unei civilizatii arhetipale cu nucleul in Bazinul Dunarii.
Spatiul carpato-danubiano-pontic trebuie sa devina ceea ce nazuintele stramosilor nostri au cerut si cer. Chiar daca vom traversa, curand, evenimente declansate prin ignoranta de factorii de constiinta ai omenirii si ele vor fi insotite de cataclisme tectonice si geoclimaterice, nadajduim ca vom ramane in gratia divina. Acest crez va sta de acum inscris pe una din cele zece alveole ale Altarului acestuia, altar care e vatra in care a fost aprins focul luat de la mormantul Parintelui Boca, botezat “Zian-Valean” si calugarit Arsenie, din oaza de pace, liniste si armonie legat de care, nu doar metaforic a lasat profeticul sau cuvant: “va lua foc, tara, din Prislop!”
L-am luat si adus astazi aici, iar de aici Focul acesta va aprinde alt altar si altul, pana va ajunge in Bucegi, la Sfinx. Asa ne urmam in sfarsit destinul si purcedem spre sansa de a primi binecuvantare, fiindca tot Parintele Arsenie Boca avertiza: “Neamurile isi au destinul ascuns in Dumnezeu. Cand isi urmeaza destinul au binecuvantarea Lui; cand si-l tradeaza, sa se gateasca de pedeapsa”. Nadajduiesc ca ne-om purta cum se cuvine destinul, in lumina Focului Viu reaprins astazi, ca unii in stare sa-si reevalueze zestrea genetica pastrata greu dar cu demnitate in leaganul de cultura si civilizatie geto-dac. Asociez nadejdii si iubirea – virtutea ce-i in stare sa dezamorseze tot ce e nociv in noi si pe langa noi si va trimit acolo unde v-ar trimite buna cugetare daca: in Nemurire!”

Valentina Muresan 

Transformare

47Transformare…
Lupta dreapta cea vazuta
Pentru stanga nevazuta 
Noi nu suntem dacopati
Suntem daci si suntem frati

Cu stramosii impreuna
Vom pune tarii cununa
Uniti vom culege lauri
Pentru munti si meri de aur.

Ne-am nascut prin juramant
Sa aparam sfant pamant
In suflete nu avem teama
Suntem crescuti de-aceeasi Mama.

Si daca, viata ea mi-o cere
Nici nu ma plang ,nici n-am durere
La nevoi ma transform in scut
Ne fie tara ca la inceput .

Pentru noi ,alte dorinte nu-s
Decat sa crestem spiritul in sus.
Iar daca s-o porni razboi
Calatorie-i pentru noi.

Nu suntem multi ca si iarba
Dar cati om fi,nu stam degeaba
Uniti avem putere ca un munte
Pentru adevar ,ne facem luntre punte

Noi nu purtam dorinti marunte
Trecuram prin razboaie crunte
Nu suntem de fugarit
Lupte grele, ne-au calit.

Suntem inca la noi acasa
Unde creste iarba grasa
Din trupuri sacrificate
Trecute dincolo de moarte
Dar nu prin vorbe ,ci prin fapte .
Revizuiti prioritatea
Omenia si dreptatea
Insusiti Legile Belagine
Pentru ieri si pentru maine
Cresteti binele ca pita
Lasati in pustiu ispita .
De se baga intre frati
Sfarsim robi,nu imparati .
Nici teama nu-si are loc
Lumina nu sta sub obroc
Sa nu stam sa ne caim
Vremea e sa nemurim …
Si de vrei a trai in pace
Ce tie nu iti place
Altuia nu-i face .
De simti ca viata ti-e un hau
Separa binele de rau …

Curcubeu de vointi divine

Sa se pogoare si in tine !!!
de C.J

Strămoşii noştri, dacii, purtau brăţări în formă de spirală, care se terminau cu capete de şarpe. Având în vedere faptul că brăţările descoperite sunt de dimensiuni mari, dar şi mici, se pare că le purtau atât femeile, cât şi bărbaţii, pe antebraţ. Spirala este un semn omniprezent pe teritoriul vechii Dacii. Şi astăzi îl putem vedea gravat pe porţile caselor ţărănesti, pe ouăle încondeiate, pe cergi, tesături şi multe altele. Spirala simbolizează vârtejul cosmic, aspiraţia spre infinit. Semnul, se spune că le-a fost dat de zeul Daksha , zeul Creaţiei (care se află la originea numelui de Dacia sau Dakia), pentru a-i însemna pe daci ca fiind poporul ales, dar este şi un blestem pentru cei care îşi uită rădăcinile……………..

Bratara_Dacica_web

La fel ca inelul, şi brăţara se află printre cele mai populare şi purtate bujuterii, atât de femei, cât şi de bărbaţi. Atunci când oferi sau primeşti o brăţară, înseamnă uniune, dorinţa ca relaţia dintre două persoane să evolueze, să se transforme în ceva serios.

Având ca simbol cercul, care e forma brăţării, oamenii purtau brăţări pentru a fi protejaţi, fie de forţe malefice, superioare nouă, fie de ghinion. Războinicii, când mergeau la luptă, trasau în jurul lor un cerc şi purtau diferite brăţări, în speranţa că moartea îi va ocoli. Cercul şi, implicit brăţara, mai înseamnă armonie, între trup şi suflet, între cel ce poartă şi divinitate, între soţ şi soţie etc. Cercul este simbolul divinităţii, al soarelui, perfecţiunea şi echilibrul.(http://www.bsg.ro/blog/bratara-simbol-si-semnificatie/)

De ce ?

 

De ce ? …de C.J
De ce sa lupti ,cand poti iubi 
De ce sa mori,cand poti trai
De ce sa plangi,cand poti zambi
De ce sa taci,cand poti vorbi
De ce sa lovesti ,cand poti atinge
De ce sa minti,cand poti convinge
De ce sa fugi,cand poti sa stai
De ce sa strangi ,cand poti sa dai
De ce sa nu stii, cand poti cunoaste
De ce sa pleci,de poti te-ntoarce
De ce sa strigi,cand poti sopti
De ce vezi noapte,cand e zi
De ce esti surd,cand poti auzi
De ce esti mandru,cand te poti smeri
De ce esti trist,cand poti visa
De ce sa te tarasti,cand poti zbura
De ce urasti,cand poti ierta
De ce cobori ,cand poti urca
De ce sa bati, cand poti deschide
De ce esti rece, cand poti fi cuminte
De ce sa uiti,cand poti lua aminte
De ce sa-ntrebi,cand poti raspunde
De ce te-ascunzi,cand poti fi oriunde
De ce ignori,atunci cand poti ajuta
De ce esti orb, cand poti vedea
De ce deznadajduiesti,cand poti avea credinta
De ce te pleci,cand poti sa ai biruinta
De ce te-ncrunti,cand poti fi calm, ca marea
De ce privesti pamantul,cand poti privi chiar zarea
De ce sa calci iarba,cand poti s-o ocolesti
De ce atata rana,cand poti doar sa iubesti
De ce atata vorba,cand poti sa dovedesti
De ce spui ca e vina lor,cand e doar vina ta
De ce nu recunosti si tot se va schimba
De ce s-accepti ,cand nu iti place
De ce spui fac,cand nu poti face
De ce sa pari,ce nu esti tu
De ce spui da,cand poti zice nu
De ce esti rob,cand poti fi stapan
De ce esti doar o salca,de vrei sa fii gorun….

De ce esti rau,cand poti fi bun …???

De C.J

Este vremea muceniciei ! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi!

DIN PARTEA PARINTELUI JUSTIN PARVU: Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi!

Fiecare este dator să-şi mântuiască sufletul. Fiecare să se intereseze şi să vadă că ne aflăm în faţa unui moment de cumpănă în care ai de ales: să-ţi pierzi sufletul sau să-ţi salvezi sufletul. Cel care nu s-a interesat până acum, nu e târziu încă să afle şi să se dumirească.
Acum e timpul jertfei, prin vorbărie şi prin conferinţe nu mai facem nimic.
Să te duci, române drag, fără frică, direct spre vârful sabiei, ca străbunii noştri cei viteji, să te duci ca o torpilă japoneză, să mori în braţe cu vrăjmaşul! Acum suntem exact ca în arena romană cu fiare sălbatice – stai aici în mijlocul arenei şi aştepţi, ca şi creştinii de odinioară, să dea drumul la lei. Aşteptaţi să fiţi sfâşiaţi, rupţi, altă scăpare nu mai e! Lupta este deschisă. Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi! Aşa cum a început creştinismul, aşa va şi sfârşi – în dureri şi în suferinţă. Pecetluiţi creştinismul cu mucenicia voastră!
Iubiţi fraţi întru cinul îngeresc şi întru slujirea preoţiei, fac un apel către frăţiile voastre să întăriţi acest text cu semnătura proprie, în numele mănăstirii şi parohiei pe care o păstoriţi….(sursa: http://www.razbointrucuvant.ro/2009/01/14/comunicat-din-partea-parintelui-justin-parvu-este-vremea-muceniciei-luptati-pana-la-capat-nu-va-temeti/ )

Mănăstirea Petru Vodă, 14 Ianuarie 2009

Cuvioşii Mucenici ucişi în Sinai şi Raith
Arhimandritul Justin Pârvu

Despre vremurile ce le traim ,continuare pe link-ul de mai jos :

http://www.razbointrucuvant.ro/2009/01/14/comunicat-din-partea-parintelui-justin-parvu-este-vremea-muceniciei-luptati-pana-la-capat-nu-va-temeti/

L-am gasit si eu ,dau mai departe …

Va simtiti incofortabil in prezenta altei persoane? Vi se pare ca cineva va ,,suge ” energia? Va obosesc peste masura locurile aglomerate? 
Iata o masura de protectie energetica extrem de puternica !

PLATOSA SFANTULUI PATRICK

Ma leg astazi
Cu vartutea cea tare a chemarii Treimii:
Cred in Treimea in Unime,
Facatorul a toate.

Ma leg astazi
Cu vartutea Intruparii lui Hristos si a Botezului Sau,
Cu vartutea Rastignirii Sale si a Ingroparii,
Cu vartutea Invierii Sale si a Inaltarii,
Cu vartutea Venirii Sale in Ziua Judecatii.

Ma leg astazi
Cu vartutea dragostei serafimilor,
In ascultarea ingerilor,
In nadejdea invierii spre rasplata,
In rugaciunea Patriarhilor,
In proorociile Profetilor,
In propavaduirea Apostolilor,
In credinta Marturisitorilor,
In nevinovatia sfintelor fecioare,
In faptele oamenilor drepti.

Ma leg astazi
Cu puterea Cerului,
Cu lumina soarelui,
Cu stralucirea lunii.
Cu frumusetea focului,
Cu scanteierea fulgerului,
Cu iutimea vantului,
Cu adancimea marii,
Cu trainicia pamantului,
Cu taria pietrelor.

Ma leg astazi
Pentru ca Puterea lui Dumnezeu sa ma povatuiasca,
Taria lui Dumnezeu sa ma sprijineasca,
Intelepciunea lui Dumnezeu sa ma invete,
Ochiul lui Dumnezeu sa vegheze asupra mea,
Urechea lui Dumnezeu sa ma auda,
Cuvantul lui Dumnezeu sa-mi dea grai,
Mana lui Dumnezeu sa ma povatuiasca,
Calea lui Dumnezeu sa ramana in fata mea,
Scutul lui Dumnezeu sa ma acopere,
Oastea lui Dumnezeu sa ma apere,

Impotriva curselor diavolilor,
Impotriva ispitei patimilor,
Impotriva poftelor firii,
Impotriva tuturor celor ce gandesc sa ma vatame,
Fie ei aproape sau departe,
Fie ei multi sau putini.

Chem astazi toate aceste vartuti
Impotriva oricarei puteri vrajmase si fara de mila
Care ar putea sa atace trupul si sufletul meu,
Impotriva descantecelor proorocilor mincinosi,
Impotriva legilor negre ale paganitatii,
Impotriva legilor mincinoase ale ereziei,
Impotriva inselaciunilor idolatriei,
Impotriva vrajilor femeilor, faurarilor sau druizilor,
Impotriva oricarei stiinte care leaga sufletul omului.

Hristoase, apara-ma astazi
De toata otrava, de foc,
De inec, de rana de moarte,
Ca sa pot primi rasplata bogata.

Hristos cu mine, Hristos in fata mea,
Hristos in spatele meu, Hristos inlauntrul meu,
Hristos dedesubtul meu, Hristos deasupra mea,
Hristos la dreapta mea, Hristos la stanga mea,
Hristos in cetate, Hristos in caruta, Hristos in corabie,
Hristos in inima tuturor celor care se gandesc la mine,
Hristos in gura tuturor celor ce vorbesc cu mine,
Hristos in fiecare ochi care ma vede,
Hristos in fiecare ureche care ma aude.

Ma leg astazi,
Cu vartutea cea tare a chemarii Treimii:
Cred in Treimea in Unime,
Facatorul a toate.

Cel mai important paragraf al rugaciunii este acesta:
Puteti simplifica rugaciunea doar la aceste afirmatii (Nu faceti asta papagaliceste)

Hristos cu mine, Hristos in fata mea,
Hristos in spatele meu, Hristos inlauntrul meu,
Hristos dedesubtul meu, Hristos deasupra mea,
Hristos la dreapta mea, Hristos la stanga mea,
Hristos in cetate, Hristos in caruta, Hristos in corabie,
Hristos in inima tuturor celor care se gandesc la mine,
Hristos in gura tuturor celor ce vorbesc cu mine,
Hristos in fiecare ochi care ma vede,
Hristos in fiecare ureche care ma aude.

Puterea acestor afirmati este foarte mare cind sunt facute cu inima!

Cararea Imparatiei :

http://www.nistea.com/cararea/cararea.htm

Da-mi aripi.

b

Da-mi aripi ….


Da-mi aripi Doamne si-ai sa vezi
Cum stiu lupta pentru dreptate,
Nici sabie, nici foc nu m-ar opri 
C-am inima si mintea insetate.
Da-mi aripi Doamne si-ai vedea
Cum nimic nu imi poate sta in cale
Nici fulgere nici iadul si nici moartea
Nu-mi pot opri ,pohta de eliberare.
Trecututi-am pragul de incercari 
Cu intunericul am stat fata in fata
Nu am ingenuncheat nici azi nici ieri
Si n-am sa ma inchin lui niciodata .
Cand trupul mi-a cuprins,in gheare strans,
Am ridicat eu ochiul ,prin cele noua ceruri
Cand mi-am zarit sufletul arzand
M-am reintors ,luand cu mine duhuri.
In clipa urmatoare m-am trezit
Luptand pe viata si pe moarte
Pana din nou Lumina s-a ivit .
Acum ,un cer mai putin, ne desparte,
Stii? uneori visam, tineam cu dintii,de scara care urca,
Si alteori ,as renunta,dar nu pot,dintii mi-i se-incurca…..
C.J Sssefora

Our Nature is Courage, Love, Faith and Truth !!!

spartacus(1)

download

Si daca IV….by Carla

Si daca, IV….by Carla

 

Si daca Dumnezeu mi-ar cere

Eu, sa renunt la viata mea

As face-o fara pic de durere

Si inspre cer m-as avanta.

Dar daca omul vrea,sa-mi scoata 

Vreo lacrima fara motiv,

Am sa ma impotrivesc deodata

Si-am sa termin definitiv.

Si daca doar din intamplare

Primesc sageti fara de rost

Eu singura voi gasi cale

Sa-ntorc si susul, cu fata-n jos.

Asa firava, cu ochi verzi

Sa nu incerci sa te prinzi cu mine,

Sa fie clar,ca tot tu pierzi

Ma stiu lupta ca la Rovine.

Caci am in sange setea de dreptate

Sunt neam de Dac ,stramos divin

Sa nu indraznesti lovi din spate

Ca te voi umple de venin.

Eu m-am nascut in dulcea Romanie

Sa va feriti sa ma purtati la zid 

In al meu suflet este Armonie,

Dar daca scot eu lancea,fugiti ca Baiazid….

Sunt Fiica ,Mama-i Luna iar TataL meu e Soare

Iar Cerul insasi mi-e strajer

Am suflet bun ,sunt ca o floare

Si de-ntuneric n-am sa pier.

Dar de veti indrazni vreodata

Sa ma atingeti cu sageti

Sa nu uitati ce-am fost odata

Sa nu uitati ca-s neam de Geti,

Nascut-am fost pentru dreptate

Si nu ma impiedic de nameti …

Caci inima mi-e curajoasa,am inima de Leu

Priveste suflete atent la mine

Ti-aduci aminte de Rovine?

Acolo a fost…. si Dumnezeu !!!!
By Carla Kia Jaklyn