Pomul vieții , cununa de spini,îndumnezeirea omului ,lucrarea vechilor sacerdoți .Gândirea ,cea mai evoluată facultate umană ,se vrea îndepărtată cu tot efortul de către new age ..

Să vedem ce implicații are Creierul,emoțiile ,sensibilitatea în dezvoltarea spirituală a fiecărui individ .

Pomul vieții , cununa de spini,îndumnezeirea omului ,lucrarea vechilor sacerdoți vs lucrarea new age de excludere a mentalului și vigilenței în general .Să vedem de ce așa zisa  noua religie universală își dorește cu tot dinadinsul să excludă cea mai evoluată facultate umană,gândirea.Sau să vedem motivul adevărat pentru care ei se opun religiei creștin ortodoxe .
Neuron piramidal cortical uman, evidențiat prin colorație Golgi . O dendrită apicală care se extinde vertical dinspre soma, și numeroase dendrite bazale care se extind în lateralul corpului celular. Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe).

De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor(suprafața neuronilor, nu volumul creierului).
Neuronii comunică între ei prin sinapse. Axonul terminal al unei celule nervoase intră în contact cu terminația dendritică a unui alt neuron. Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice, făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule.

Sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii.

În creierul uman există un număr imens de neuroni,formând un număr imens de sinapse. Fiecare neuron din cele 16-18 miliarde(deși unii specialiști susțin existenta a 40 de miliarde,sau și mai exagerat,100 de miliarde) are în medie 7 000 de conexiuni sinaptice cu ceilalți neuroni,sau pană la 10 mii de sinapse.Din păcate,din diferite motive,numărul sinapselor nu e aproximabil,ci doar speculabil.Printre aceste motive putem enumera:

Intervalul(figurat) de sensibilitate și stimulabilitate specific fiecărui om afectează exponențial generarea de sinapse noi.Oamenii mai sensibili/stimulabili/energici/cu ‘piele’ mai subțire/mai deschiși la minte vor realiza mai multe sinapse.Până la 300% în plus.
Hrănirea adecvată până la dezvoltarea completă a creierului afectează crucial numărul de neuroni.Un copil de 5 ani bine hrănit(dar nu supraponderal) are 200g de creier în plus față de un copil de aceeași vârstă,personalitate și fizic dar prost hrănit.Conform matematicii sumei semnificative și a datelor anatomice statistice aceasta ar rezulta în până la 50% mai multe sinapse pentru un copil bine hrănit(dar nu supraponderal).

Acesta este motivul pentru care există ceva diferențe de mental și nu cum împrăștie new agiștii pe toate drumurile,spunând că acești copii paranormali apar din alte planuri ,planete și stele mișcătoare,pe care-i numesc indigo,de cristal sau mai știu eu ce titluri inventate de dânșii.
În fiecare zi un om pierde aprox. 100 de mii de neuroni,deci aprox. 3 miliarde în toată viața.Astfel,un bătrân la sfârșitul vieții ar putea avea 35% mai puține sinapse decât în momentul nașterii sale.
Femeile au în medie cu 16% mai puțini neuroni decât bărbații,asta poate însemna 30% mai puține sinapse.
Experiența de viață are un rol imens în crearea sinapselor.Oamenii cu o vastă experiență de viață pot avea chiar de cinci ori mai multe sinapse neocorticale.
Dezechilibrul hormonal,prezența bolilor ce afectează creierul sau mutațiile genetice pot reduce numărul de sinapse până la zero,în cazuri nefericite.
O viață sexuală dezechilibrată(prea mult intercurs,masturbație,utilizarea pastilelor de potență) contribuie cu până la 5% în minus.
Consumul de droguri sau halucinogene timp de doar doi ani reduce numărul de neuroni cu 40%,deci nr. de sinapse cu 70% în multe cazuri.
Trebuie menționat că aceste procente nu se iau sumativ ci multiplicativ.Mai trebuie precizat că sinapsele nu reflectă doar inteligența,ci și capacitatea de supraviețuire și chiar forța fizică.(https://ro.wikipedia.org/wiki/Neuron)

Să vedem acum ce ne transmite doctrina strămoșească despre organizarea și lucrarea religioasă la nivel macro, creată de sacerdoții Daci:

…Axyntele era în tradiţia veche cel care organiza textele de rugă în temple, în biserică. Şi toată concepţia despre creerea unui asemenea text purta numele de axyon. Deci, în Tracia, după aceea la români, întrega sfântă Tradiţie, se bazează pe această concepţie a axyonului, tradus mai simplu, pe româneşte: toate firele necunoscute luate în stăpânire de la cadrul lor de fixare sau de la axa de fixare. Tracia este o axă, Dacia este o axă şi între ele se află citirea etimologică a cursului, Geția. Acesta este sistemul pe care s-a organizat întreaga sfântă tradiţie strămoşească şi astăzi creştin românească. Tracia era axa corpului T’ra terestru, era axa din interiorul Pământului, care traversează dintr-o parte încealaltă Pământul, deci era un fel de Ax Mundi. Iar Dacia era braţul dat din această axă.
Deci axyntele organiza aceste texte de rugă în templele străbune, iar mai apoi în biserici. Rugăciunile sunt ceea ce noi numim kantre. Mantrele sunt cuvinte care au valoare de tratare, sunt cuvinte esență. Kantrele sunt descântece…..Sistemul străbunilor noştri era cuvântul. Ei ştiau foarte bine fiecare cuvânt cu ce fibră a trupului se rosteşte; că noi de fapt rostim cuvântul cu câte o fibră a trupului nostru. Şi în permanenţă, gândirea fiind cea mai evoluată facultate, ea apelează la toate mecanismele noastre somatice

. Fiecare grup, cuvânt, este localizat pe un meridian și asta dă starea de echilibru sau de dezechilibru în întreaga ființă; atât în corpul fizic cât și în corpurile subtile care alcătuiesc structura sufletului.

În genere ființa umană creează un limbaj logic, adică o experienţă abstractă care să răspundă numărului mare de noţiuni, de cuvinte, pe care el le-a elaborat în experiența sa logic concretă. Acestea se înscriu şi ele, la rândul lor, în creier, conlucrează cu experienţa concret senzorială şi creează un soft exact în sensul în care îl cunoaştem noi astăzi. Acest soft, îl îmbogăţeşte mereu, până în momentul în care cunoaşterea depăşeşte capacitatea pur şi simplu a unui om,
Mântuitor este cel care aduce oamenilor înțelepciunea divină, Mântuitorul nu apare decât în conceptul de MYNTOIA, adică „împlinirea Eu-lui.” S-a împlinit mintea, apare Mântuitorul ! ….Grigore Albu Gral

Și iarăși am ajuns la cultul arborelui,sau dendromagia ,știința teologilor,sacerdoților și iată la ce face referire că te trec fiori de-a dreptul de câtă cunoaștere au dat dovadă cu mii de ani în urmă,organizând spațiul terestru ca pe un creier imens.

Mai multe detalii aici https://sssefora.wordpress.com/2015/06/28/profetiile-d-nului-profesor-grigore-albu-gral/

In realitate avem 13 simturi, ne informeaza Dragos Cirneci, doctor in psihologie si specialist in neurostiinte. Pe langa cele “clasice” – vizual, olfactiv, auditiv, tactil si auditiv, mai avem simtul echilibrului, somato-kinestezic, visceral, chimic, al durerii, al temperaturii, feromonal si cel al luminii albastre (care nu are nici o legatura cu cel vizual).

http://gandirelogica.blogspot.ro/2011/08/cate-simturi-are-omul.html

http://docslide.us/documents/curs-de-neuropsihologie1.html

Virtuţile şi defectele noastre sunt inseparabile, la fel ca forţa şi materia.

Virtuţile şi defectele noastre sunt inseparabile, la fel ca forţa şi materia. Când se separă, omul încetează să existe…Nicolae Tesla


Și-atunci ce ne spun gnosticii e degeaba ,fiindcă universul într-adevăr este creat din plus și minus ,ca o baterie ,iar energia reținută într-însa, sau consumată dintr-însa ține exact de ambii poli ,la fel noi oamenii ,dacă suntem recipiente energetice ,primim și oferim energie prin ambii poli ,dacă nu i-am avea,nu am exista,ce simplu ,echilibrul la urma urmei înseamnă viață,primești și oferi pentru a trăi în echilibru ,sau echilibrul e viața însăși ?!
Și poate că tocmai aceasta reprezintă cunoașterea de sine,să te cunoști într-atât de bine,încât să-ți conștientizezi toate defectele si toate virtuțiile ,iar prin puterea de organizare sau cumpătare ,să poți trăi și purcede pe alte niveluri superioare ,prin puterea de a crea ,de a gândi și focaliza prin puterile proprii într-atât de mult ,încât să putem fi părtași la viitorul universului ? sau măcar unul din instrumentiștii Marelui Ansamblu al Sferelor Înalte ,participând cu propria partitură ?! Prin urmare Lumina își găsește lăcașul complet numai în sufletele virtuoase ,exact așa cum ne învață cea mai frumoasă Dogmă a Luminii,Creștinismul Ortodox .

Virtute (greacă αρετη; latină virtus) este deprinderea și stăruința statornică de a împlini, cu ajutorul harului dumnezeiesc, legea morală întreagă, biruind diversele ispite venite din partea Celui Rău. Veghea și rugăciunea sunt armele pentru a birui ispitele precum spune chiar Mântuitorul:Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită.(Mt26.41)
Facerea spune că omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Ioan din Damasc scrie: ‘Exprimarea după chipul indică rațiunea și libertatea, în timp ce exprimarea după asemănarea indică îndumnezeirea prin virtute.’ Dobândirea virtuților este redobândirea asemănării cu Dumnezeu.
Spre deosebire de chipul lui Dumnezeu, care nu poate fi niciodată pierdut nici chiar de cei mai păcătoși oameni, asemănarea depinde de alegerea morală, de ,,virtute”. Virtuțile nu sunt o înzestrare pe care omul o are de la început, ci un obiectiv la care trebuie să ajungă, care poate fi obținut prin efortul propriu și prin Harul lui Dumnezeu.
Iar Tesla nu face altceva decât să ne întărească adevărul despre adevărata învățătură a isihaștilor ,el însuși fiind unul asemeni ,toată viața sa,necunoscând jocurile extazului despre care ne vorbesc gnosticii cu atâta ardoare .

Însușirile virtuții creștine sunt:
1) Tăria și curajul de a împlini virtutea
Mântuitorul spune:Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăția cerurilor se ia prin asalt, iar cei ce dau asaltul o cuceresc. (Matei 11.12)
Apostolul Pavel scrie efesenilor:
10.În sfârșit, fraților, întăriți-vă în Domnul și întru puterea tăriei Lui. 11. Îmbrăcați-vă cu toate armele lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor diavolului. (Efes6.10-11)
Apostolul Pavel scrie filipenilor:Pe toate le pot întru Hristos, Cel ce mă întărește.(Flp4.13)
2) Alegerea virtuții trebuie să fie de bună voie, adică să respecte libertatea omului:
Apostolul Pavel spune:,,Căci dacă fac aceasta de bună voie, am plată; dar dacă o fac fără voie, am numai o slujire încredințată.”(1Cor9.17)
3) Virtutea trebuie să se arate prin fapte:
Iisus spune:Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. (Matei 7.21),,Copilașilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta și cu adevărul.”, îndeamnă apostolul Ioan(1Ioan3.18),,Cine are poruncile Mele și le păzește, acela Mă iubește; și cine Mă iubește, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, și Mă voi arăta lui.“, arată Mântuitorul(Ioan14.21)
4) Virtuțile creștinilor izvorăsc din dragoste
Iată ce spune apostolul Pavel:
4Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
5nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău,
6nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
7acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul. (1Cor13.4-7)

Virtuțile sunt de două feluri
a)Virtuți teologice
1) Credința este una din cele trei virtuți teologice (alături de nădejde și iubire) prin care omul crede în existența Sfintei Treimi (Dumnezeu-Tatăl, Iisus Hristos și Duhul Sfânt), a duhurilor (îngerii și demonii), a lumii ca zidire a lui Dumnezeu, în tainele Bisericii, în învierea morților, în Judecată și în (raiul și iadul) care urmează după viața pământească.
2) Nădejdea în Dumnezeu și în făgăduințele sale (învierea morților, viața veșnică în rai) este una din cele trei virtuți teologice. Omul nu trebuie să-și pună nădejdea în el (în forțele proprii, în banii săi) sau în alții, nu trebuie să se deznădăjduiască indiferent de păcatul săvârșit, dar nici să nădăjduiască fără frică în mila lui Dumnezeu. El trebuie să-și pună nădejdea numai în Dumnezeu, să păzească poruncile Domnului și el va fi scăpat din nevoi și ajutat, urmând, la venirea a doua a lui Hristos, să intre în stăpânirea pământului.
3) Iubirea (dragostea) este cea mai mare dintre cele trei virtuți teologice (celelalte două fiind credința și nădejdea) precum spune apostolul Pavel (1Cor13.13). ,,Dumnezeu este dragoste” (1Ioan4.8,16) și dragostea este de la Dumnezeu (1Ioan4.7), arată apostolul Ioan. Ea este, nesfârșită (1Cor8.8), asemenea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel învață că fără iubire toate virtuțile (darul grăirii în limbi străine, darul proorociei, darul cunoașterii totale, darul credinței perfecte, darul milei absolute, darul ascezei) nu folosesc la nimic. Cel ce are dragoste nu suferă de păcate- continuă apostolul Pavel- căci dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire. Cel ce iubește are și celelalte virtuți, este și îndelung-răbdător, și bun, se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul, încheie Pavel (1Cor13.4-7).

,,Cine acoperă o greșală, caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni.”, învață Solomon (Prov17.9) Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate greșelile, arată același Solomon (Prov10.12). ,,Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate de la rău.”, învață același Solomon (Prov16.6). Porunca iubirii lui Dumnezeu și porunca iubirii aproapelui cuprind toată Legea și toți proorocii, după cum spune Iisus (Mat22.37-40). Tot Mântuitorul spune că trebuie să ne iubim unii pe alții așa cum ne-a iubit El.(Ioan13.34) Există mai multe feluri de iubire: iubirea oamenilor de către Dumnezeu, iubirea lui Dumnezeu (de către oameni), iubirea aproapelui. Iubirea aproapelui are mai multe cazuri particulare: iubirea bărbat-femeie, iubirea părinți-copii, iubirea vrăjmașilor, iubirea străinilor, iubirea stăpânului de către rob, iubirea dintre prieteni, iubirea de sine.
b) Virtuți morale
1) Înțelepciunea și priceperea sunt virtuți morale care înseamnă păzirea și împlinirea legilor și poruncilor lui Dumnezeu.
2) Smerenia este o virtute morală care constă în ajutarea, slujirea, punerea mai presus a celorlalți. Ea este opusă mândriei, egoismului și slavei deșarte. Smerenia se însoțește cu inocența și curățenia copiilor, cu înțelepciunea, cu harul Domnului, cu cinstea și cunoștința căii Domnului și, în scurtă vreme, cu bogăția, slava, mântuirea și viața veșnică. Dumnezeu înviorează duhurile smerite și mângâie pe cei smeriți. Biblia oferă atât modele de smeriri (Nabucodonosor, Ahab, Manase) cât și modele de smerenie (Iosia, Ezdra, psalmistul David, Fecioara Maria, apostolul Pavel și modelul suprem, Iisus). Smerenia trebuie să fie podoaba tuturor, apostoli precum Pavel sau oameni obișnuiți, bărbați sau femei, tineri sau bătrâni, săraci sau bogați.
3) Sinceritatea, adică respectarea adevărului. Adevărul este o valoare pe care omul trebuie s-o respecte și s-o caute. El are două sensuri: primul se referă la adevărul cel știut de om (rezultat din corespondența cu faptele reale) iar al doilea sens se referă la calea dreaptă a credinței creștine. În primul sens omul trebuie să umble în adevăr, adică să evite minciuna, să spună tot adevărul (respectând confidențialitatea unor informații profesionale sau personale).

În al doilea sens adevărul credinței creștine eliberează pe om din robia păcatului. Mântuitorul nostru ,,voiește ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoștința adevărului; de aceea preotul trebuie ,,să îndrepte cu blândețe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăința, ca să ajungă la cunoștința adevărului”; Dumnezeul cel Viu este ,,stâlpul și temelia adevărului. Iisus însuși este ,,calea, adevărul și viața.” Duhul Sfânt este ,,duhul adevărului”. Apostolul Iacov arată că întoarcerea la adevăr a unui rătăcit mântuiește un suflet de la moarte, acoperind multe păcate.
4) Cumpătarea adică evitarea lăcomiei de băutură și mâncare, dar și cumpătarea în îmbrăcăminte (Prov7.10) și în vorbă[
5) Răbdarea este o virtute care constă în puterea de a îndura greutățile și neplăcerile vieții, de a aștepta în liniște evenimentele vieții și intrarea în împărăția lui Dumnezeu. Ea este roada Duhului, podoaba sufletului, mediul prielnic în care cuvântul lui Dumnezeu face roadă. Pierderea răbdării poate duce la revolta față de Dumnezeu. Înțelepciunea, dragostea și necazurile, ca încercări ale credinței, aduc răbdare. Nădejdea creștină, care vizează lucrurile nevăzute, și anume împărăția lui Dumnezeu, necesită răbdare prin însăși natura ei. Creștinul trebuie să fie răbdător și neclintit în crâncene încercări ca Iov , răbdător ca prigoniții apostoli, sau ca Hristos care, nevinovat fiind, a răbdat moarte de ocară pentru a ne curăța de păcate. Creștinul trebuie să fie conștient că prin credință și răbdare moștenim făgăduințele căci ,,cine va răbda până la sfârșit, va fi mântuit”.
6) Stăruința în bine (perseverența) este o virtute morală care constă în perseverența în păzirea poruncilor, în rugăciune și în împărtășirea de tainele Bisericii.
7) Blândețea este o virtute morală care constă într-o atitudine calmă, domoală, pașnică, prietenoasă, caldă, înțelegătoare, omenoasă față de cei din jur. Ea este o roadă a Duhului, o îmbrăcăminte a inimii care trebuie căutată. Ea domolește mânia și înțelepciunea adevărată este însoțită întotdeauna de blândețe. Creștinii vor învăța și îndrepta pe alții cu blândețe, iar necredincioșii trebuie să fie blânzi cu cei care-i învață. Psalmistul ne încredințează că cei blânzi vor avea belșug de pace iar Mântuitorul arată că cei blânzi vor moșteni pământul la sfârșitul acestui veac. Modelul suprem este Iisus, cel care este blând și smerit cu inima, păstorul care călăuzește blând oile sale.
8) Pacea
9) Prietenia este una din virtuțile morale, care constă în a iubi oricând, chiar și în nenorocire.
10) Iertarea este una dintre virtuțile creștine fundamentale. Ea este una din caracteristicile definitorii ale lui Dumnezeu, care este iertător, dar și drept, potrivit unei măsuri și a unei pedagogii care întrec puterea de înțelegere omenească. În Legea Veche existau anumite păcate pentru care erau rânduite jertfe de ispășire a păcatelor, care aduceau iertarea acestora. De asemenea, o dată la șapte ani era instituit anul iertării în care cei care împrumutaseră bani erau obligați să-și ierte datornicii; oamenii erau în același timp chemați să nu refuze vreun împrumut în preajma acestui an și să nu-l dea cu părere de rău, ci să-i ajute pe cei lipsiți pentru a diminua sărăcia din țară. Tot în acea zi se citea și Legea în auzul poporului. Botezul lui Ioan era botezul pocăinței spre iertarea păcatelor.

Iisus a venit pe pământ având, în calitatea sa de Dumnezeu, puterea de a ierta păcatele, pe care și-o exercită în câteva cazuri, scandalizând pe mulți care nu ajunseseră să recunoască în El dumnezeirea adevărată. Iisus, care-i învață pe apostoli rugăciunea Tatăl nostru, arată că atunci când ne rugăm, noi trebuie să cerem lui Dumnezeu să ne ierte greșalele noastre precum iertăm și noi greșiților noștri și, mai mult, ne spune că dacă nu vom ierta acestora, nici Dumnezeu nu ne va ierta nouă greșelile. Mântuitorul ne învață ce trebuie să facem când cineva greșește față de noi. Iisus a transmis puterea de a ierta păcatele apostolilor care au transmis-o la rândul lor preoților. Iertarea păcatelor se obține astăzi prin spovedanie și împărtășanie în cadrul Bisericii. Există și o iertare care este un păcat și anume iertarea infractorilor de către judecători, care este o scârbă înaintea Domnului.
11) Mila este o virtute morală prin care este ajutat cel în nevoie. Una dintre caracteristicile esențiale ale lui Dumnezeu este mila: ,,Dumnezeu [este] iubitor de oameni, milostiv, îndelung-răbdător, plin de îndurare și de dreptate, care păzește adevărul și arată milă la mii de neamuri Domnul” (Ieșirea 34,6–7). Tradiția Bisericii arată că se face vinovat de un păcat împotriva Duhului Sfânt acela care păcătuiește neîncetat bazându-se pe faptul că Dumnezeu, fiind milostiv, îl va ierta la nesfârșit; la fel cel care și-a pierdut nădejdea în mila lui Dumnezeu, crezând că păcatele lui sunt atât de mari încât ele nu vor mai putea găsi iertare la Dumnezeu. Acestea două sunt păcate împotriva virtuții teologice a nădejdii.

Omul trebuie sa urmeze modelul de milostenie al lui Dumnezeu:Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv”, îndeamnă Iisus (Luca 6, 36) precum a făcut tatăl fiului risipitor cu fiul său care s-a pocăit. Cel ce este milostiv își face bine sufletului propriu prin mila sa, îl cinstește pe Dumnezeu și este binecuvântat de Acesta care îl răsplătește în nenumărate feluri. Sufletul binefăcător va fi săturat, și cel ce udă pe alții va fi udat și el, ne încredințează Solomon.(Proverbe 11,25) Mila trebuie făcută în ascuns, fără să știe stânga ce face dreapta, cum spune Iisus, și cu bucurie, cum spune apostolul Pavel. Cel milostiv face daruri și acordă împrumuturi.

Mila este una din podoabele creștinului. Modele de milă au fost Iov, Tabita, Corneliu, Pavel și, mai presus de toate, Iisus, care s-a milostivit de toți bolnavii cărora le-a dăruit tămăduirea. Mila poate îmbrăca însă și forme negative, atunci când se referă la mila față de infractori care se traduce prin nepedepsirea acestora pentru infracțiunile comise (Deuteronom 13.8; 19,13; 19, 21; Evrei 10,28).
12) Dreptatea este una din virtuțile morale. Ea constă în respectarea atât a poruncilor, îndemnurilor creștine cât și a legilor țării.
13) Hărnicia este una din virtuțile morale care constă în a munci cu sârg și care duce la sporirea cinstită a veniturilor.

Diferența dintre Germenul Ceresc și Germenul biologic.

Diferența dintre Germenul Ceresc și Germenul strict biologic.

philosophers5
Floarea vieții sau runa Hagal ,Hagel,Hagalaz = Simbol al fortelor invizibile care ordoneaza viata ,lumina de la capatul tunelului,așa zisa merkaba ,sau corpul de lumină,unde X este Mentalul Superior cu Înțelegerea Superioară ,iar crucea + este templul viu,trupul biologic uman ,din cele două suprapuse ,rezultă floarea vieții sau corpul de lumină .Totul începe în zona trupească ,fizică și continuă spre Minte,spirit. Mântuitorul nu apare decât în conceptul de MYNTOIA, adică „împlinirea Eu-lui.” S-a împlinit MINTEA, apare Mântuitorul ! Precum în cer ( Minte ) ,așa și pe pământ (Trup )…

……………………………………………………………………………………………………………………………

Fiecare om născut biologic, este o entitate vie, conștientă, fiind, în același timp, o unitate entropică – moștenitoare a morții ireversibile, entitate în care este semănat, încă de la naștere, un GERMEN CERESC.

Și așa cum un pământ arid posedă în el un germen și nu o plantă, tot astfel un om insensibil, infatuat și credul este un medium arid, în care germenul ceresc nu naște omul ceresc niciodată până la deces, pentru că după acest moment nu mai există nici o șansă a vieții. Dimpotrivă, pământul udat este un mediu propice nașterii, din germenul însămânțat, a organismului viu, capabil de a înflori și de a ajunge la maturitate deplină pentru rod.

Tot astfel și omul, dacă devine sensibil, renunță la infatuare și gândește integru, devine un medium propice nașterii, din germenul ceresc, a omului ceresc, OM ce se maturizează pentru rod (Gal. 5.22), moștenind astfel VIAȚA, spre deosebire de omul biologic, care moștenește MOARTEA.

În lumina celor expuse, putem postula următoarele:

1. Toți oamenii născuți biologic decedează, mai devreme sau mai târziu, o singură dată (Geneza 3.19; 1 Corinteni 15.22; Ebrei 9.27), trupul uman fiind una din cele mai vulnerabile structuri ordonate funcțional, în pofida superiorității sale în fața a tot ce este realitate concretă

2. Orice trup biologic este de origine pământească (sarka, nu soma !), întreaga sa componență regăsindu-se în scoarța terestră (Geneza 2.7; 3.19)

3. Nici un trup biologic, după deces, nu mai revine la viață. Nu este nici un argument care să dovedească contrariul. Moartea aparentă nu este deces, ci o stare în care funcțiile vitale ale trupului sunt minime ca intensitate

4. Omul biologic rezultă dintr-un germen (uman), care constă din gametul mascul, ce se însămânțează în ovul – gametul femel, rezultând embrionul, care, după dezvoltare, este născut ca trup uman. Germenul și embrionul nu pot coexista, după cum ne confirmă și logosul scris al Creatorului: Ce este semănat (germenul) nu duce la viață dacă nu moare mai întâi. Nu trupul (care va fi) este semănat, ci doar un grăunte (germen), Creatorul dându-i apoi un trup corespunzător (1 Corinteni 15.36, 37)…

Dumnezeul ne informează că trupul este și el o antiteză: trup pământesc (efemer) și trup ceresc (etern) – (1 Corinteni 15.40, 44, 47-49, 54).5. Viața pământească, adică existența biologică umană, are ca suport trupul efemer, unde este însămânțată o conștiință, care, în funcție de propria voință, se poate dezvolta, sau poate rămâne la nivelul regnului animal (din propria ființă).

Această conștiință este de fapt germenul ceresc, care poate “exploda” în TRUPUL CERESC VIRTUAL (nașterea din Cer – Ioan 3.3, 5), sau poate rămâne la stadiul de germen pe toată durata existenței biologice. Concret, atunci când omul confruntat cu știrea despre existența vieții postbiologice, știre primită direct sau indirect de la Dătătorul vieții, răspunde afirmativ, este născut din nou, adică în trupul său natural se naște și trupul ceresc virtual, care devine real odată cu încetarea funcțiilor biologice, fără sinucidere sau acceptare a așa zisei eutanasii (2 Corinteni 5.1).

Așa cum ființa biologică, pentru creștere și dezvoltare, are nevoie de nutriție materială, tot astfel și ființa renăscută, pentru creștere, dezvoltare și maturizare, are nevoie de nutriție spirituală. Și așa cum orice vietate biologică, fără nutriție moare, tot astfel și omul renăscut, fără nutriția adecvată și permanentă moare.(de Mitca Dumitru)

Prin urmare nici măcar prin datul firii nu suntem toți unul așa cum prost afirmă teoria new age și altele asemănătoare precum că, oamenii vor fi luminați ca oile în staul pentru ascensiunea în zeitate, este doar un fals scenariu pus la cale ,pentru minți ignorante,ajutându-i astfel numai la rătăcire prin neantul pierzaniei veșnice.

Emisiune despre seceriș sau separare …

Căderea în plasa new-age-ului

newage23nov91f

Căderea în plasa new age-ului …Majoritatea oameni cu frică de Dumnezeu,zic io frică,dar e vorba de credință ,credința intr-un inceput s-au intr-o ierarhie ,într-o schimbare s-au o viață cu mai puține griji .Oameni necăjiți,neiubiți ,săraci ,lipsiți de dreptate ,părăsiți fără motive ,șomeri ,toți acești oameni au căzut în plasa new age-istă și de ce ? Fiindcă părea o învățătură salvatoare a tuturor ,părea că ei le știu pe toate,au prins în plasa lor umblând la orgoliu,atât de subtil că nici măcar nu realiza nimeni ce face ,părea că acolo toată lumea iubește pe toată lumea,ce om nu cade în plasă când îi vorbești de vise și de iubire ca-n povești ? Cuvinte frumoase adevărat ,din păcate totul se rezumă la cuvinte,mai departe e doar interes de agățare în plasă a sufletelor nevinovate ,de manipulare feroce ,de îmbogățire pe spatele sclavilor,fiindcă de asta aveau nevoie de sclavi ,de pe care să trăiască și din punct de vedere energetic și din alte interese pe care nu le cunoașteți încă toți fiindcă încă vă par sf-uri ,dar timpul le așează pe toate la locul lor ,mai ales Adevărul …Așa cum m-am prins mai demult ,religia asta nouă era proiectată pentru oameni necăjiți ,nici nu mă miră că a prins atât de repede și bine ,de oameni necăjiți chiar e plin pământul ,evident în căutarea unei vieți mai bune ,mulți au căzut in plasă ,măcar de-a fost doar un refugiu de moment s-au din alte motive ,uitați-vă la cei care predau cursuri și inițieri,chipurile ,cât de fericiți sunt,iar ceilalți ,parcă sunteți mai buni,mai toleranți ,dar nu e normal să fie așa ,tolerăm defapt ceea ce nu este de tolerat,hoția sufletelor nu se tolerează niciodată ,sclavia ,înrobirea este de tolerat ? New age ,este planul de unificare în noua ordine mondială ,a fost creată special să rătăcească și să adune oamenii ca oile în staul ,fără să cârtească ceva vreuna ,vreodată ,de teama karmei,sub falsul titlu al iubirii necondiționate …Poate nu întotdeauna exista iubire,dar înainte de a ne fi călcat în picioare în numele fals al iubirii ,intre oameni mai exista încă respectul ,oricum vă aduc aminte din nou că tot ce e prea mult strică,adică e împotriva legii,chiar și iubirea cu forța poartă un nume,viol ,cel puțin de energie…

Ascensiunea la care vă asteptați ,e tocmai căderea de care n-aveți nevoie ,păziți-vă cât mai puteți …

New Age Thoughts

Despre așa zisele spirite călăuzitoare și New Age ..

De când e lumea ,oamenii sunt  atrași de necunoscut ,iar prin neînțelegere și fuga după fenomene paranormale sau false haruri , au șansa reală de a ajunge pradă umbrelor ,rămânând agățați într-o lume care nu le aparține lor deși sunt lăsați să creadă că au puterea și îngerii  la cheremul lor ,adevărul este că omul nu poate controla nimic,cu atât mai puțin cu cât trăiește în ignoranță într-un sistem ce le promite cerul .prin vorbe nesfârșite dar fără semnificații  ,atent lansate subliminal prin ochii orbi și pe la urechile celor slabi ,iar când le plimbi tronul (fals) și sceptrul puterii pe sub nas unor neputincioși spiritual ,neștiind ce se ascunde acolo ,cad pe capete îngrășând zei putrezi ai pământului ,idoli ai întunericului ,care n-au avut vreodată legătură cu cerul și nici nu vor avea vreodată,promițându-le ascensiuni în înalt, când defapt se petrec căderi masive prin portaluri de carton și smoală ,asezonate cu arome de pucioasă …