Pilde gin Banat .

aveti-taranul-dumneavoastra

Era un nenea demult la sat ,atunci n-am înțeles noi copiii ce-o vrut să zică,da mai târziu am piceput.Zicea că vremurile se schimbă și cu cât apar mai multe lucruri ge unică folosință ,așa vor apărea și vor fi oamenii la fel și-atunci să mai miră ei că nu ține relația ,cum ținea la bunii lor ,tătă viața .Omu ce caută,aia găsăște,menuni vre,menuni îi dă Dumnezo .Așa zicea și dreptate mare avea :))))
Înțelepciune ge Banat 😀

Cântecele populare și dansul românesc -Leacuri pentru trup și suflet

 

Mare păcat ,că muzica populară românească nu mai este aproape sufletului românilor,ea având o importanță deosebită ,cântecele fiind culese,născute direct din natură ,pentru suflet și trup ,cântecul și dansul popular au puterea de a vindeca ,încărca cu energie și mângâia pe toată lumea…

…………………………………………………………………………..

Descoperirea unei reprezentări în ceramică a unei hore formate din 6 femei, aparţinând Culturii Cucuteni (3700-2500 î.H.), ultima mare cultură cu ceramică pictată din Europa, indică faptul ca hora a apărut cu mai mult de 5000 de ani în urmă pe pământul vechii Dacii.
(imagine primitivă a soarelui şi ciclicităţii timpului – exprimată prin ritmicitatea mişcării, muzicii şi respiraţiei).

Hora – cel mai complex şi mai răspândit joc (dans), popular românesc, având un caracter ceremonial şi un număr impresionant de variante. Însoţeşte toate riturile de trecere şi toate sărbătorile populare. Fenomenul horal face parte din kolabrismul tracic de unde au evoluat variantele naţionale la popoarele din sud-estul Europei. Nu există nici o îndoială că acest dans a avut cândva un caracter magic şi un substrat mitologic.
La aceste funcţii de celebrare a cultului solar şi de stimulare a forţelor roditoare ale gliei se mai adaugă şi: funcţia apotropaică (specifică cercului magic), pecetluirea unei comuniuni şi alianţe colective, marcarea veşnicei întoarceri din natură, etc.
Bătăile cu piciorul în pământ reprezintă un gest magic de fertilizare a solului, întărit prin ridicarea braţelor semnificând creşterea plantelor şi prin strigăturile ce au avut cândva un rol de incantaţie magică,exerciţii rituale,păstrate dealtfel până mult mai tărziu …..(Cucuteni -Iaşi, august 2006)

Hora-at-Frumusica

A fost descoperită în 1942 pe “Cetăţuia” din satul Bodeştii de Jos, jud. Neamţ. Este, pe drept cuvânt, efigia Muzeului din Piatra-Neamţ şi una din capodoperele culturii Cucuteni. De fapt este un suport antropomorf compus din şase statuete feminine, văzute din spate, înlănţuite parcă într-o horă. Meşterul cucutenian nu a modelat decât şoldurile care exprimă clar, însă, feminitatea personajelor. Artistul din mileniul al IV-lea î.Hr. a renunţat la modelarea capului, braţelor şi picioarelor, dar decupări ovale, pe două registre, conferă ritm ansamblului, dând impresia de rotire. Modelatorul a demonstrat un pătrunzător spirit de observaţie, rezultatul fiind o sinteză genială. Femeile reprezentate par preocupate de dansul lor ce trebuie să aducă soare, apă, belşug şi grâne. Impresia de ceremonie sacră, legată de reînvierea naturii, este accentuată de decorul în elipse pictate cu alb, pe fondul roşu al grupului. O întrebare preocupă de câtva timp pe arheologi: există de-a lungul mileniilor o transmitere a unor străvechi datini? Oricum, Constantin Matasă, cel care a descoperit această piesă, a fost inspirat când a numit-o “Hora de la Frumuşica“…..http://www.neamt.ro/cmj/istorie/cucuteni/imagini/Cucuteni_005.htm

Dansurile și muzica populară românească ,transmit cu adevărat sacralitatea acestui popor ,fiind create ca o entitate ,în așa fel, încât să învie omul cu suflet cu tot ..Ne plângem că n-avem spitale ,doftori sau doftorii bune,dar înainte vreme câte spitale erau ? Numai că, exista armonie între trup,suflet și natură .. 🙂

Doina – în folclorul românesc ,exprima o gamă variată de sentimente, emoții ,stări ,dintre care este dominantă starea de seninătate si speranta conținând caracteristici apropiate de sfintenie ,cântarea sufletului ,prin linia melodică devenind astfel rugă către înaltul ceriului …

Leacurile,natura și sufletul omului ,predanie strămoșească ,străjer…

Să stăm cu luare aminte să nu fim învârtoșați și să rămânem la năstrapa bunilor noștrii ,că ei or fost ăi dintâi și tăt ei or ne-or țâne și pă ăi din urmă …

 

hora_06

 

Esti Cerul Mama si Pamantul ….

cropped-1491468_670291969659665_401544754_o.jpg

Givan in grai banatean …

Poezie Mama ,in grai banatean ,interpretata de Petrica Moise 

http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/petrica-moise-poezie-in-grai-banatean

Batranica aceasta ,cara inca sapa pe spate si poveri ,cum nu-s io in stare sa-mi duc nici poseta in mana ,asta-i Om ,de aici avem de invatat cu totii …..Se zice ca un om poate iubi, exact atata cate poveri poate duce ….Maicutele de la sat,minunile acestea or fi ele cu picioarele batatorite si mainile pline de pamant, dar poarta tot  Cerul in suflet !!!!

DSC_0223

Priviti in exterior creatia lui Dumnezeu,natura si va fericiti de ea,dar pe Dumnezeu si umbra sa .le gasiti inlauntrul vostru,dati la o parte umbra si lasati sa rasara Soarele si va promit ca va veti bucura,asa cum se bucura o Mama cand isi tine pentru prima data pruncul in brate ,dupa ce i-a dat viata ,cine nu a dat viata si nu s-a sacrificat pentru aproapele sau si nu a simtit durerea schimonosindu-i chipul, trupul,framantandu-i oasele si inima ,nu va invata niciodata ce inseamna Iubirea ,dar niciodata ….

“Caut un om,care stea stea la spartura din zid -ul neamului,cu sabia sufletului sau si nu gasesc nici unul,nici macar unul !
Suntem aici,Zamolxes,marele nostru invatator (cel care ne conduce si ne invata) ascunsi in frunzisul codrilor,in unda apelor,in ceturile muntilor,in mijlocul turmelor noastre.Suntem aici,cheama-ne si trimite-ne,suntem aici”

Copile,mai deschide o usa ….

Taranii mei,n-or zis, de initieri,nici de pendule,
Da or fost buni si curajosi si or avut scrupule.
Taranul nost,sarman si betegit de vreme,
O stiut iubi ca nimeni altul ,n-o fost vierme.
Nu s-o tarat si n-o ingenuncheat ,nici gand,
El o luptat ,ori s-o inchinat la Cer si la Pamant.
Din vremuri vechi cata de biruinta
Si asta fiindca, o avut constiinta.

f_batrin (2)

baba1-330x220 3127_13110_57