Familia,spațiul sacru și rolul Femeii .

taranca alaptand

Sursa Foto :Femeie alăptând , Nica So – Historia

Făcutul pâinii și pregătirea hranei ,nu era o aflare în treabă a muierilor de demult ,era un ritual cu valențe spirituale ,Hrana este cea care unește sau desparte .Strângerea familiei în jurul mesei era un fapt extrem de important ,toate mesele începând cu o rugăciune de mulțămire și nu oricum..Cozonacii,colacii și plăcințile ,toate aveau un rost bine definit cu semnificație spirituală.Rolul femeii în casă era altul decât se dorește acum .
Bucătăria ,casa și ograda erau pe drept considerate ,spații sacre ,familia la fel,era sacră .Femeia gospodină și credincioasă era altarul casei .Păi de la ce vine Gospodină ? gospode înseamnă Dumnezeu ,Divinitatea ,adică o copie fidelă pe pământ a Maicii Domnului .

Colac

 

Îi rugă iar și îi sărbătoare , Petrică Moise din Banat

 

Îi rugă iar și îi sărbătoare la tot natu-n satul nost

Numa io la noi acasă ,nu mi-s gazdă și nici gost

Dășcui poarta ge la drum,dar nu strâg,că n-are cine

Ge drag că am vinit acas,să mă țuce și pră mine.

Neamurilese-ntâlnesc,povestesc de câce toace

Prăstă sat miroase a sarmă și-a tot felul ge bucace.

Numa-n cuina bunii mele ,paianjenii își țes fuiorul

Și-n oala ei de sarme nu mai fierbe,numa dorul

Din fântâna de sub șopru,scot o vădruță cu apă

Beau din șol apă cu lacrimi și-alce lacrimi mă îneacă.

Slujba de sărbătoare s-o gătat și mă-nchin

Vecinii să-ntorc acasă,numa moșii mei nu vin.

Nu să mai grăbesc să vină ori nu șciu ,ori nu le pasă

C-am vinit și îi aștept ,să ne punem toți la masă.

La cămin cântă muzica,joacă lumea și-și petreșe

Numa-n casa noastră mică,umbra morții tristă rece

Trec și io cu ea ge mână,ulița pân la mormânt,

Unge buna,moșul ,Maica ,își dorm somnul lor cuminți .

Că la ruga lor din rai,fiindc-or fost de omenie

Musai s-or fi dus la ei,înjerii toți la gostie.

Parcă-l văd pă tata moșu cu toți sfinții givănind

Și pă buna cum l scoace ,înjerilor ,zupă-n blid .

Fă-mă doamne și pă mine,înjer mic,să pot să zbor

Ca s-ajung ,macar un cea și io gost,la ruga lor.

 

 

Pro 31:10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
Pro 31:11 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
Pro 31:12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
Pro 31:13 Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
Pro 31:14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
Pro 31:15 Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
Pro 31:16 Se gîndeşte la un ogor, şi-l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie.
Pro 31:17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
Pro 31:18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
Pro 31:19 Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
Pro 31:20 Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
Pro 31:21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
Pro 31:22 Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
Pro 31:23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
Pro 31:24 Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
Pro 31:25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
Pro 31:26 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
Pro 31:27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
Pro 31:28 Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi-i aduce laude zicînd:
Pro 31:29 „Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.”
Pro 31:30 Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
Pro 31:31 Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s’o laude la porţile cetăţii” Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea mama sa.
Frumusețea nu recomandă pe nimeni înaintea lui Dumnezeu ,dar faptele devin poarta noastră către nemurire .
Nu vă uitați la oameni ,ci la roadele lor ,așa-i cunoașteți pă fiecare în parte.

Familie de Moti

 

Nedeile – mister ancestral al unitatii poporului român

juni

Eden , nedeie (ne deie ) cum se zice în Banat (sau rugă ) , petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram.

…………………………..

În ortodoxismul românesc foarte multe sărbători, tradiţii și obiceiuri precreștine au fost incorporate cu firescul și încăpăţânarea unei memorii genetice venită din glasul sângelui, din moși strămoși, inexplicabilă dar atât de reală și de vie, încât s-a așezat cuminte și fără nicio frică, alături de sfinţi și evanghelii.

Unii ar putea-o numi înțelepciunea, alții rezistența sau încăpățânarea străvechiului nostru popor. Ce altceva ne-ar fi putut ajuta să rezistăm peste vremi cotropitorilor de tot felul?

Vorbind despre nedeie ca o minunată sărbătoare a românilor ce s-a înveșnicit peste timp, voi menționa mai întâî cuvintele lui Mircea Eliade în calitate de reputat istoric al religiilor ”nu e vorba despre o formă care supraviețuiește pur și simplu, ci de o idee sau de un ritual care rămâne deasupra istoriei. Nu supraviețuiește o generație sau două, ci stă deasupra timpului: ca o normă etern valabilă, ca un Principiu, ca un Simbol”.

Așa a stat și nedeia deasupra timpului de pe când se crăinicea răsăritul soarelui din vârf de munte cu tulnice și buciume. Dacii se urcau pe platouri de munte la solstiții și echinocții, pentru cultul Soarelui sau al temutului zeu Gebeleizis. Apollo asimilat cu Sfantul Soare s-a născut în Tracia. La fel și Dyonisos. Romulus Vulcănescu afirmă că nedeile ar simboliza „urcări pe munte pentru contact direct cu Cerul, precum si oficierea de rugăciuni”. Legătura dacilor cu muntele sfânt este substratul de factură precreștină preluat de crestinism prin simplu sincretism. Procesul de asimilare al credințelor s-a făcut de la sine prin obiceiul moștenit și înrădăcinat. De atunci avem noi sărbătoarea muntelui.

Legendele și mitologia românească menționează vârfuri si platouri din Munții Carpați socotite a fi sfinte, unde de veacuri se desfăsoară serbări populare. Omul, Caraimanul, Cozia, Găina, Ceahlăul, Parîngul s.a., fac parte din categoria munților sfinți ai Daciei, de unde putem deduce că existau mai multe altare de tip Kogaion.

In traditia populara romaneasca, Gura de Rai aflată între cer și pământ are un caracter sacru, fiind un loc benefic, un drum spre Rai. Ea este întotdeauna situată pe un picior de plai în munte, unde se deschide o pajiște înaltă. Romulus Vulcănescu arată cum caracterul sacru al acestor zone mirifice (gură de rai sau plai) este relevat și prin titulatura mitropoliților români denumiți ”exarhi ai plaiurilor”. În zona gurilor de rai s-au încuibat nedeile, sărbători complexe etnoculturale cu implicații mitologice.

La români Sântilie este o divinitate care s-a contopit perfect cu Gebeleizis, Zeul Focului la geto-daci (asemănător cu Zeul Helios al grecilor).

”Faptul că mitologia folclorică a profetului Ilie conține un mare număr de elemente proprii unui zeu al furtunii, probează cel puțin că Gebeleizis era încă activ în momentul creștinizării Daciei, oricare al fi fost numele lui la acea epocă” (Mircea Eliade – de la Zamolxis la Genghis-han).

Zamolxis era zeul pământului , al morții și al nemuririi dar este posibil ca împreună cu Gebeleizis să reprezinte ipostaze ale uneia și aceleiași divinități.

Aducerea ortodoxiei la creștin în casă are loc prin pilde și povești prietenești. Astfel Dumnezeu nu îi spune Sfântului Ilie când este ziua lui pentru ca acesta să nu facă prăpăd cu furtuni, tunete și fulgere, iar dacă este întrebat îi răspunde că ziua lui a trecut demult.

Rămase de la daci, ca rituri și ceremonii arhaice, sărbători agrare de tradiție preceltică, nedeile erau inițial adunări rituale ale unor grupuri de ciobani care urcau la zi sfântă pe plai de munte. Ulterior ritualului magic precreștin i s-a adăugat și însușirea laică de petrecere pastorală, dar nedeile nu reprezentau petreceri câmpenești ale unei singure așezări, ci sărbători cu bâlciuri și târguri populare pentru toate satele dimprejur cu praznice, cântece și dansuri, ce se țineau întotdeauna la o zi sfântă. Este ca și cum un glas tainic poruncea din adâncuri și de dincolo de timp poporului să nu își uite rădăcinile. Și așa din vechiul rit au crescut mereu lăstare pentru păstrarea datinii din veac în veac.

De marile sărbători creștine sau de hramuri de biserică, nedeile se țin la marginea satului sau pe culmile munților însoțite de tărguri de fete, cel mai renumit fiind cel de pe muntele Găina. Pregătirile încep cu o săptămână înainte. Nedeia este un mijloc de comunicare între mai multe așezări. Satele ies din izolarea lor și se întrunesc în această zi de sărbătoare – ceea ce demonstrează caracterul unitar al poporului român păstrat din timpuri străvechi.

Cu acest prilej au loc discuții, se cântă cântece și se joacă dansuri din diferite zone. Nedeia nu este o sărbătoare de familie ci una de neam. Are și rolul de târg marital sau cum am spune astăzi ”rețea de socializare”. Tinerii din mai multe sate au prilejul să se cunoască și să se curteze. Dar nedeia este în primul rând un mijloc de conservare a legăturilor primordiale.

Continuare articol la http://www.frontpress.ro/2013/09/nedeile-mister-ancestral-al-unitatii-poporului-roman.html

Tainele primordialității ,zestrea poporului român .

10349147_819522628069931_1329699429741777262_n

Maria_Tanase_1

PuiIeRacoviţa

 

M-am tot ferit să spun asta dar e extrem de util ,imaginați-vă crucea ca pe un buton de seif ,acum il intoarceți spre dreapta si devine X ,apoi gândiți-vă că totul e sub cheie ,seiful este inchis ,nu știu insă dacă pentru totdeauna sau urmeaza doar o perioadă ,un ciclu ,cert este că exact așa stă treaba cu adevărat informațiile reale sunt ținute la loc sigur de profani ,iar tot ceea ce apare pe tarabă ii duce pe drumul făr de intoarcere …Simbolul X dacă-l rotiți ca pe un buton ,la stânga ,veți avea impresia ca ați deschis seiful ,da,doar impresia …
Acum fixați cu atenție simbolul prezent pe pieptul călușarilor ..Gândiți liber dragilor si fiți convinși ca invațaturile predate in fața tarabelor nu sunt reale ,dimpotrivă va pun pecete pe minte ,trup si suflet si nu mă puteți contrazice nicicum ,ei vă spun ce vor ,voi la fel ascultați ce vreți ,nici nu-mi dați nimic,dar nici nu-mi luați …Totul e pentru cine are urechi ,să audă și ochi,să vadă ,,toată Taina e așezată cu grijă in folclorul românesc (rădăcini primordiale ) ,obiceiuri,tradiții,cultură ,simboluri ,au fost ascunse bine de tot și nu le va afla nimeni din carți niciodată ,adevărul vine din interior ,acesta este sămânța de care vorbea Mântuitorul,ea crește doar pe pământ imaculat ,de aceea e nevoie de smerenie,discernământ,puritate , ceilalți cu așa zisele învățături ale lor ,vă plimbă de la Ana la Caiafa …Zi frumoasă să aveți ,cine trebuie să priceapă, simte cu trup și suflet ,Adevărul joacă sub ochii voștrii .dansați împreună cu el dacă vreți să-i pătrundeți tainele !

X = Z = 8 infinit …Și încă ceva ,la început a fost Verbul  !

S fi în X ..

Feriți-vă pe cât puteți de occidentalisme ,scrâșnet de dinți ,rătăcire,labirint …

 

PARINTEASCA DIMANDARE

Parinteasca Dimandare
Na sprigiura cu foc mare
Frati di muma si di-un tata,
Noi, Armani di eta toata.
Di sum plocile di murminta
Striga-a nostri buni parinta:
“Blestem mari s-aiba-n casa
Cari di limba-a lui s-alasa.
Cari-si lasa limba-a lui
S-lu-arda pira-a focului,
Si s-dirina viu pri loc,
Sa-li si friga limba-n foc.
El an vatra-li parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca;
Di fumeli curuni s-nu base
Nic an leagan si nu-nfase.
Cari fudze di-a lui muma
Si di parinteasca-li numa,
Fuga-li doara-a Domnului
Si dulteamea-a somnului!”

leonardo-da-vinci-06

1238232_816163808405813_482641974294850096_n 1422376_819142938107900_6639274652005092217_n 1669952_819143048107889_6514400811548732327_o 1899991_819123731443154_5628193833568181404_n 1904118_819059254782935_8134102910069946601_n 1920382_819059214782939_8849148729418884385_n 1959889_819060561449471_4462283186683701083_n 1977342_816163835072477_4234711648380630511_n 10272641_819123591443168_7137705121349300343_o 10418985_819059598116234_1122897095534289242_n 10423857_819061568116037_2098441730990202469_n 10489675_815009501854577_3295834458671019695_n 10616693_719564721448622_858237307054344894_n 10626786_819059811449546_8479485851859823669_n 10645247_819060781449449_7163840358317506125_n 10659361_819060778116116_1184937016949319252_n 10668933_819221238100070_1386899363622495290_o 10682262_819071431448384_8499036568112915595_o 10703825_819059278116266_3168260526993594682_n 10712883_819060261449501_5554915118839307319_n calusari3 calusarii-anamaria-dascalu fl-296

 

Ruga pentru Romania….

 

 

flacara-olimpica-a-fost-aprinsa-de-inalta-preoteasa-si-si-a-inceput-drumul-spre-londra-video-11779270

http://www.agerpres.ro/comunicate/2014/09/10/comunicat-de-presa-scriitorul-laurian-stanchescu-12-13-14#.VBAm_VGJzgg.facebook

Vom purcede-n rugaciune
La Regia, in padure
Sa-ntrebam al sau izvor
Sa aflam de viitor
Sa-nchinam ruga pentru tara
Sacerdoti ne-nvete iara
Sa stie poporul meu
Sa-si scoboare al sau zeu
Sa-mi ajute ,sa-mi trezeasca
Sfanta glie romaneasca.
Pe pamantul meu sa vina
Doar Lumina,din Lumina.
Pogoara-se luminatori
Din toate cele patru zari
Ei sunt parte din Cuvant
Din Zabelio cel sfant.
Ma duc,cu suflet cu tot
Aproape,ca nu mai pot
Mi-e inima stransa tare
Ma duc sa cer indurare
La Regia,la Tartaria
Chem sfintii din Romania
Sa se prinda-n ruga mare
Ajuta-ne Santul Soare.
Invit apele izvoare
Sa ia parte la chemare
La chemarea de strabuni
Veghetorii acestei lumi.
Sa-i ajute si pe moti
Sa ni-i trezeasca din morti.
Din Banat si Apuseni
Din Ceahlau ,la moldoveni
Ca toti ni-s nazariteni.
Ne-ar ajuta si rohmanii
Din pesterile Maicii Danii
Bateti toaca la Prislop
Si clopotele ,peste tot
Dumnezeu asta asteapta
Ridicati voi,mana dreapta
Si dacii de pe columna,
Se ridica toti si umbla.

C.J

…Ei numai doar dureaza-n vint
Deserte idealuri –
Când valuri afla un mormânt,
Rasar în urma valuri;

Ei doar au stele cu noroc
Si prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Si nu cunoastem moarte.

Din sinul vecinicului ieri
Traieste azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarasi soare;

Parind pe veci a rasari,
Din urma moartea-l paste,
Căci toti se nasc spre a muri
Si mor spre a se naste. ..Luceafarul, Mihai Eminescu