Rugă spre Înalt !

ioan-21-5-12-copii-le-a-zis-isus-aveti-ceva-de-man_6646626faba1d1

Psalmul 118

1. Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului.
2. Fericiţi cei ce păzesc poruncile Lui şi-L caută cu toată inima lor,
3. Că n-au umblat în căile Lui cei ce lucrează fărădelegea.
4. Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie păzite foarte.
5. O, de s-ar îndrepta căile mele, ca să păzesc poruncile Tale!
6. Atunci nu mă voi ruşina când voi căuta spre toate poruncile Tale.
7. Lăuda-Te-voi întru îndreptarea inimii, ca să învăţ judecăţile dreptăţii Tale.
8. Îndreptările Tale voi păzi; nu mă părăsi până în sfârşit.
9. Prin ce îşi va îndrepta tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor Tale.
10. Cu toată inima Te-am căutat pe Tine; să nu mă lepezi de la poruncile Tale.
11. În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu greşesc ţie.
12. Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale.
13. Cu buzele am rostit toate judecăţile gurii Tale.
14. În calea mărturiilor Tale m-am desfătat ca de toată bogăţia.
15. La poruncile Tale voi cugeta şi voi cunoaşte căile Tale.
16. La îndreptările Tale voi cugeta şi nu voi uita cuvintele Tale.
17. Răsplăteşte robului Tău! Voi trăi şi voi păzi poruncile Tale.
18. Deschide ochii mei şi voi cunoaşte minunile din legea Ta.
19. Străin sunt eu pe pământ, să nu ascunzi de la mine poruncile Tale.
20. Aprins e sufletul meu de dorirea judecăţilor Tale, în toată vremea.
21. Certat-ai pe cai mândri; blestemaţi sunt cei ce se abat de la poruncile Tale.
22. Ia de la mine ocara şi defăimarea, că mărturiile Tale am păzit.
23. Pentru că au şezut căpeteniile şi pe mine mă cleveteau, iar robul Tău cugeta la îndreptările Tale.
24. Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea, iar îndreptările Tale, sfatul meu.
25. Lipitu-s-a de pământ sufletul meu; viază-mă, după cuvântul Tău.
26. Vestit-am căile mele şi m-ai auzit; învaţă-mă îndreptările Tale.
27. Fă să înţeleg calea îndreptărilor Tale şi voi cugeta la minunile Tale.
28. Istovitu-s-a sufletul meu de supărare; întăreşte-mă întru cuvintele Tale.
29. Depărtează de la mine calea nedreptăţii şi cu legea Ta mă miluieşte.
30. Calea adevărului am ales şi judecăţile Tale nu le-am uitat.
31. Lipitu-m-am de mărturiile Tale, Doamne, să nu mă ruşinezi.
32. Pe calea poruncilor Tale am alergat când ai lărgit inima mea.
33. Lege pune mie, Doamne, calea îndreptărilor Tale şi o voi păzi pururea.
34. Înţelepţeşte-mă şi voi căuta legea Ta şi o voi păzi cu toată inima mea.
35. Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, că aceasta am voit.
36. Pleacă inima mea la mărturiile Tale şi nu la lăcomie.
37. Întoarce ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea; în calea Ta viază-mă.
38. Împlineşte robului Tău cuvântul Tău, care este pentru cei ce se tem de Tine.
39. Îndepărtează ocara, de care mă tem, căci judecăţile Tale sunt bune.
40. Iată, am dorit poruncile Tale; întru dreptatea Ta viază-mă.
41. Să vină peste mine mila Ta, Doamne, mântuirea Ta, după cuvântul Tău,
42. Şi voi răspunde cuvânt celor ce mă ocărăsc, că am nădăjduit în cuvintele Tale.
43. Să nu îndepărtezi din gura mea cuvântul adevărului, până în sfârşit, că întru judecăţile Tale am nădăjduit,
44. Şi voi păzi legea Ta pururea, în veac şi în veacul veacului.
45. Am umblat întru lărgime, că poruncile Tale am căutat.
46. Am vorbit despre mărturiile Tale, înaintea împăraţilor, şi nu m-am ruşinat.
47. Am cugetat la poruncile Tale pe care le-am iubit foarte.
48. Am ridicat mâinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit şi am cugetat la îndreptările Tale.
49. Adu-Ţi aminte de cuvântul Tău, către robul Tău, întru care mi-ai dat nădejde.
50. Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea, că cuvântul Tău m-a viat.
51. Cei mândri m-au batjocorit peste măsură, dar de la legea Ta nu m-am abătut.
52. Adusu-mi-am aminte de judecăţile Tale cele din veac, Doamne, şi m-am mângâiat.
53. Mâhnire m-a cuprins din pricina păcătoşilor, care părăsesc legea Ta.
54. Cântate erau de mine îndreptările Tale, în locul pribegiei mele.
55. Adusu-mi-am aminte de numele Tău, Doamne, şi am păzit legea Ta.
56. Aceasta s-a făcut mie, că îndreptările Tale am căutat.
57. Partea mea eşti, Doamne, zis-am să păzesc legea Ta.
58. Rugatu-m-am feţei Tale, din toată inima mea, miluieşte-mă după cuvântul Tău.
59. Cugetat-am la căile Tale şi am întors picioarele mele la mărturiile Tale.
60. Gata am fost şi nu m-am tulburat să păzesc poruncile Tale.
61. Funiile păcătoşilor s-au înfăşurat împrejurul meu, dar legea Ta n-am uitat.
62. La miezul nopţii m-am sculat ca să Te laud pe Tine, pentru judecăţile dreptăţii Tale.
63. Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale.
64. De mila Ta, Doamne, este plin pământul; îndreptările Tale mă învaţă.
65. Bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne, după cuvântul Tău.
66. Învaţă-mă bunătatea, învăţătura şi cunoştinţa, că în poruncile Tale am crezut.
67. Mai înainte de a fi umilit, am greşit; pentru aceasta cuvântul Tău am păzit.
68. Bun eşti Tu, Doamne, şi întru bunătatea Ta, învaţă-mă îndreptările Tale.
69. Înmulţitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mândri, iar eu cu toată inima mea voi cerceta poruncile Tale.
70. Închegatu-s-a ca grăsimea inima lor, iar eu cu legea Ta m-am desfătat.
71. Bine este mie că m-ai smerit, ca să învăţ îndreptările Tale.
72. Bună-mi este mie legea gurii Tale, mai mult decât mii de comori de aur şi argint.
73. Mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit, înţelepţeşte-mă şi voi învăţa poruncile Tale.
74. Cei ce se tem de Tine mă vor vedea şi se vor veseli, că în cuvintele Tale am nădăjduit.
75. Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecăţile Tale şi întru adevăr m-ai smerit.
76. Facă-se dar, mila Ta, ca să mă mângâie, după cuvântul Tău, către robul Tău.
77. Să vină peste mine îndurările Tale şi voi trăi, că legea Ta cugetarea mea este.
78. Să se ruşineze cei mândri, că pe nedrept m-au nedreptăţit; iar eu voi cugeta la poruncile Tale.
79. Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine şi cei ce cunosc mărturiile Tale.
80. Să fie inima mea fără prihană întru îndreptările Tale, ca să nu mă ruşinez.
81. Se topeşte sufletul meu după mântuirea Ta; în cuvântul Tău am nădăjduit.
82. Sfârşitu-s-au ochii mei după cuvântul Tău, zicând: “Când mă vei mângâia?”
83. Că m-am făcut ca un foale la fum, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
84. Câte sunt zilele robului Tău? Când vei judeca pe cei ce mă prigonesc?
85. Spusu-mi-au călcătorii de lege deşertăciuni, dar nu sunt ca legea Ta, Doamne.
86. Toate poruncile Tale sunt adevăr; pe nedrept m-au prigonit. Ajută-mă!
87. Puţin a fost de nu m-am sfârşit pe pământ, dar eu n-am părăsit poruncile Tale.
88. După mila Ta viază-mă şi voi păzi mărturiile gurii mele.
89. În veac, Doamne, cuvântul Tău rămâne în cer;
90. În neam şi în neam adevărul Tău. Întemeiat-ai pământul şi rămâne.
91. După rânduiala Ta rămâne ziua, că toate sunt slujitoare ţie.
92. De n-ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci aş fi pierit intru necazul meu.
93. În veac nu voi uita îndreptările Tale, că într-însele m-ai viat, Doamne.
94. Al Tău sunt eu, mântuieşte-mă, că îndreptările Tale am căutat.
95. Pe mine m-au aşteptat păcătoşii ca să mă piardă. Mărturiile Tale am priceput.
96. La tot lucrul desăvârşit am văzut sfârşit, dar porunca Ta este fără de sfârşit.
97. Că am iubit legea Ta, Doamne, ea toată ziua cugetarea mea este.
98. Mai mult decât pe vrăjmaşii mei mai înţelepţit cu porunca Ta, că în veac a mea este.
99. Mai mult decât învăţătorii mei am priceput, că la mărturiile Tale gândirea mea este.
100. Mai mult decât bătrânii am înţeles, că poruncile Tale am căutat.
101. De la toată calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca să păzesc cuvintele Tale.
102. De la judecăţile Tale nu m-am abătut, că Tu ai pus mie lege.
103. Cât sunt de dulci limbii mele, cuvintele Tale, mai mult decât mierea, în gura mea!
104. Din poruncile Tale m-am făcut priceput; pentru aceasta am urât toată calea nedreptăţii.
105. Făclie picioarelor mele este legea Ta şi lumină cărărilor mele.
106. Juratu-m-am şi m-am hotărât să păzesc judecăţile dreptăţii Tale.
107. Umilit am fost până în sfârşit: Doamne, viază-mă, după cuvântul Tău.
108. Cele de bunăvoie ale gurii mele binevoieşte-le Doamne, şi judecăţile Tale mă învaţă.
109. Sufletul meu în mâinile Tale este pururea şi legea Ta n-am uitat.
110. Pusu-mi-au păcătoşii cursă mie, dar de la poruncile Tale n-am rătăcit.
111. Moştenit-am mărturiile Tale în veac, că bucurie inimii mele sunt ele.
112. Plecat-am inima mea ca să fac îndreptările Tale în veac spre răsplătire.
113. Pe călcătorii de lege am urât şi legea Ta am iubit.
114. Ajutorul meu şi sprijinitorul meu eşti Tu, în cuvântul Tău am nădăjduit.
115. Depărtaţi-vă de la mine cei ce vicleniţi şi voi cerceta poruncile Dumnezeului meu.
116. Apără-mă, după cuvântul Tău, şi mă viază şi să nu-mi dai de ruşine aşteptarea mea.
117. Ajută-mă şi mă voi mântui şi voi cugeta la îndreptările Tale, pururea.
118. Defăimat-ai pe toţi cei ce se depărtează de la îndreptările Tale, pentru că nedrept este gândul lor.
119. Socotit-am călcători de lege pe toţi păcătoşii pământului; pentru aceasta am iubit mărturiile Tale, pururea.
120. Străpunge cu frica Ta trupul meu, că de judecăţile Tale m-am temut.
121. Făcut-am judecată şi dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strâmbătate.
122. Primeşte pe robul Tău în bunătate, ca să nu mă clevetească cei mândri.
123. Sfârşitu-sau ochii mei după mântuirea Ta şi după cuvântul dreptăţii Tale.
124. Fă cu robul Tău, după mila Ta, şi îndreptările Tale mă învaţă.
125. Robul Tău sunt eu; înţelepţeşte-mă şi voi cunoaşte mărturiile Tale.
126. Vremea este să lucreze Domnul, că oamenii au stricat legea Ta.
127. Pentru aceasta am iubit poruncile Tale, mai mult decât aurul şi topazul.
128. Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am îndreptat, toată calea nedreaptă am urât.
129. Minunate sunt mărturiile Tale, pentru aceasta le-a cercetat pe ele sufletul meu.
130. Arătarea cuvintelor Tale luminează şi înţelepţeşte pe prunci.
131. Gura mea am deschis şi am aflat, că de poruncile Tale am dorit.
132. Caută spre mine şi mă miluieşte, după judecata Ta, faţă de cei ce iubesc numele Tău.
133. Paşii mei îndreptează-i după cuvântul Tău, şi să nu mă stăpânească nici o fărădelege.
134. Izbăveşte-mă de clevetirea oamenilor şi voi păzi poruncile Tale.
135. Faţa Ta arat-o robului Tău şi mă învaţă poruncile Tale.
136. Izvoare de apă s-au coborât din ochii mei, pentru că n-am păzit legea Ta.
137. Drept eşti, Doamne, şi drepte sunt judecăţile Tale.
138. Poruncit-ai cu dreptate mărturiile Tale şi cu tot adevărul.
139. Topitu-m-a râvna casei Tale, că au uitat cuvintele Tale vrăjmaşii mei.
140. Lămurit cu foc este cuvântul Tău foarte şi robul Tău l-a iubit pe el.
141. Tânăr sunt eu şi defăimat, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
142. Dreptatea Ta este dreptate în veac şi legea Ta adevărul.
143. Necazuri şi nevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gândirea mea.
144. Drepte sunt mărturiile Tale, în veac; înţelepţeşte-mă şi voi fi viu.
145. Strigat-am cu toată inima mea: Auzi-mă, Doamne! Îndreptările Tale voi căuta.
146. Strigat-am către Tine, mântuieşte-mă, şi voi păzi mărturiile Tale.
147. Din zori m-am sculat şi am strigat; intru cuvintele Tale am nădăjduit.
148. Deschis-am ochii mei dis-de-dimineaţă, ca să cuget la cuvintele Tale.
149. Glasul meu auzi-l, Doamne, după mila Ta; după judecata Ta mă viază.
150. Apropiatu-s-au cei ce mă prigonesc cu fărădelege, dar de la legea Ta s-au îndepărtat.
151. Aproape eşti Tu, Doamne, şi toate poruncile Tale sunt adevărul.
152. Din început am cunoscut, din mărturiile Tale, că în veac le-ai întemeiat pe ele.
153. Vezi smerenia mea şi mă scoate, că legea Ta n-am uitat.
154. Judecă pricina mea şi mă izbăveşte; după cuvântul Tău, fă-mă viu.
155. Departe de păcătoşi este mântuirea, că îndreptările Tale n-au căutat.
156. Îndurările Tale multe sunt Doamne; după judecata Ta mă viază.
157. Mulţi sunt cei ce mă prigonesc şi mă necăjesc, dar de la mărturiile Tale nu m-am abătut.
158. Văzut-am pe cei nepricepuţi şi mă sfârşeam, că n-au păzit cuvintele Tale.
159. Vezi că poruncile Tale am iubit, Doamne; întru mila Ta mă viază.
160. Începutul cuvintelor Tale este adevărul şi veşnice toate judecăţile dreptăţii Tale.
161. Căpeteniile m-au prigonit în zadar; iar de cuvintele Tale s-a înfricoşat inima mea.
162. Bucura-mă-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a aflat comoară mare.
163. Nedreptatea am urât şi am dispreţuit, iar legea Ta am iubit.
164. De şapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecăţile dreptăţii Tale.
165. Pace multă au cei ce iubesc legea Ta şi nu se smintesc.
166. Aşteptat-am mântuirea Ta, Doamne, şi poruncile Tale am iubit.
167. Păzit-a sufletul meu mărturiile Tale şi le-a iubit foarte.
168. Păzit-am poruncile Tale şi mărturiile Tale, că toate căile mele înaintea Ta sunt, Doamne.
169. Să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă înţelepţeşte.
170. Să ajungă cererea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă izbăveşte.
171. Să răspândească buzele mele laudă, că m-ai învăţat îndreptările Tale.
172. Rosti-va limba mea cuvintele Tale, că toate poruncile Tale sunt drepte.
173. Mina Ta să mă izbăvească, că poruncile Tale am ales.
174. Dorit-am mântuirea Ta, Doamne, şi legea Ta cugetarea mea este.
175. Viu va fi sufletul meu şi Te va lăuda şi judecăţile Tale îmi vor ajuta mie.
176. Rătăcit-am ca o oaie pierdută; caută pe robul Tău, că poruncile Tale nu le-am uitat.

Diferența dintre Germenul Ceresc și Germenul biologic.

Diferența dintre Germenul Ceresc și Germenul strict biologic.

philosophers5
Floarea vieții sau runa Hagal ,Hagel,Hagalaz = Simbol al fortelor invizibile care ordoneaza viata ,lumina de la capatul tunelului,așa zisa merkaba ,sau corpul de lumină,unde X este Mentalul Superior cu Înțelegerea Superioară ,iar crucea + este templul viu,trupul biologic uman ,din cele două suprapuse ,rezultă floarea vieții sau corpul de lumină .Totul începe în zona trupească ,fizică și continuă spre Minte,spirit. Mântuitorul nu apare decât în conceptul de MYNTOIA, adică „împlinirea Eu-lui.” S-a împlinit MINTEA, apare Mântuitorul ! Precum în cer ( Minte ) ,așa și pe pământ (Trup )…

……………………………………………………………………………………………………………………………

Fiecare om născut biologic, este o entitate vie, conștientă, fiind, în același timp, o unitate entropică – moștenitoare a morții ireversibile, entitate în care este semănat, încă de la naștere, un GERMEN CERESC.

Și așa cum un pământ arid posedă în el un germen și nu o plantă, tot astfel un om insensibil, infatuat și credul este un medium arid, în care germenul ceresc nu naște omul ceresc niciodată până la deces, pentru că după acest moment nu mai există nici o șansă a vieții. Dimpotrivă, pământul udat este un mediu propice nașterii, din germenul însămânțat, a organismului viu, capabil de a înflori și de a ajunge la maturitate deplină pentru rod.

Tot astfel și omul, dacă devine sensibil, renunță la infatuare și gândește integru, devine un medium propice nașterii, din germenul ceresc, a omului ceresc, OM ce se maturizează pentru rod (Gal. 5.22), moștenind astfel VIAȚA, spre deosebire de omul biologic, care moștenește MOARTEA.

În lumina celor expuse, putem postula următoarele:

1. Toți oamenii născuți biologic decedează, mai devreme sau mai târziu, o singură dată (Geneza 3.19; 1 Corinteni 15.22; Ebrei 9.27), trupul uman fiind una din cele mai vulnerabile structuri ordonate funcțional, în pofida superiorității sale în fața a tot ce este realitate concretă

2. Orice trup biologic este de origine pământească (sarka, nu soma !), întreaga sa componență regăsindu-se în scoarța terestră (Geneza 2.7; 3.19)

3. Nici un trup biologic, după deces, nu mai revine la viață. Nu este nici un argument care să dovedească contrariul. Moartea aparentă nu este deces, ci o stare în care funcțiile vitale ale trupului sunt minime ca intensitate

4. Omul biologic rezultă dintr-un germen (uman), care constă din gametul mascul, ce se însămânțează în ovul – gametul femel, rezultând embrionul, care, după dezvoltare, este născut ca trup uman. Germenul și embrionul nu pot coexista, după cum ne confirmă și logosul scris al Creatorului: Ce este semănat (germenul) nu duce la viață dacă nu moare mai întâi. Nu trupul (care va fi) este semănat, ci doar un grăunte (germen), Creatorul dându-i apoi un trup corespunzător (1 Corinteni 15.36, 37)…

Dumnezeul ne informează că trupul este și el o antiteză: trup pământesc (efemer) și trup ceresc (etern) – (1 Corinteni 15.40, 44, 47-49, 54).5. Viața pământească, adică existența biologică umană, are ca suport trupul efemer, unde este însămânțată o conștiință, care, în funcție de propria voință, se poate dezvolta, sau poate rămâne la nivelul regnului animal (din propria ființă).

Această conștiință este de fapt germenul ceresc, care poate “exploda” în TRUPUL CERESC VIRTUAL (nașterea din Cer – Ioan 3.3, 5), sau poate rămâne la stadiul de germen pe toată durata existenței biologice. Concret, atunci când omul confruntat cu știrea despre existența vieții postbiologice, știre primită direct sau indirect de la Dătătorul vieții, răspunde afirmativ, este născut din nou, adică în trupul său natural se naște și trupul ceresc virtual, care devine real odată cu încetarea funcțiilor biologice, fără sinucidere sau acceptare a așa zisei eutanasii (2 Corinteni 5.1).

Așa cum ființa biologică, pentru creștere și dezvoltare, are nevoie de nutriție materială, tot astfel și ființa renăscută, pentru creștere, dezvoltare și maturizare, are nevoie de nutriție spirituală. Și așa cum orice vietate biologică, fără nutriție moare, tot astfel și omul renăscut, fără nutriția adecvată și permanentă moare.(de Mitca Dumitru)

Prin urmare nici măcar prin datul firii nu suntem toți unul așa cum prost afirmă teoria new age și altele asemănătoare precum că, oamenii vor fi luminați ca oile în staul pentru ascensiunea în zeitate, este doar un fals scenariu pus la cale ,pentru minți ignorante,ajutându-i astfel numai la rătăcire prin neantul pierzaniei veșnice.

Emisiune despre seceriș sau separare …

RACUL SIMBOLUL EZOTERIC AL MATRICEI COSMICE

Ancient Egyptian Scarab 2 (1)

Racul este un semn legat de solstițiul de vară, și reprezintă soarele in cel mai înalt punct pentru aceasta perioada. Constelația se identifica cu crabul, Karkinos , sau Carcinus, care a fost trimis de către Hera să muște piciorul lui Hercules deoarece el a luptat cu monstrul Hydra . Hercules a zdrobit crabul cu piciorul.Atunci Hera a plasat crabul în cer pentru acest serviciu. Crabul este un simbol de prindere puternic și de forță .Conform filozofiei Chaldaeene și Platoniste, Cancerul este considerat “Poarta oamenilor”, prin care sufletele coboara din cer în corpuri umane, sau în creație. Semn opus Capricornul(jumatate capra,jumatate peste) reprezintă “Poarta Zeilor”, în care sufletele răposaților se înălța la cer.În această constelație este o configurație cu doi magari, Aselli (gamma, Asellus Borealis , și delta, Asellus Australis ) invaluita intr-un roi de stele numit “iesle” – Praesaepe.

Bratara-lui-Psusennes-I-1024x840

Praesaepe
Unii cred că acest lucru ar putea fi la origine, așa cum se vede în imagine Nașterea Domnului, Nașterea lui Hristos, cu poziționarea unui măgar întotdeauna în spatele ieslei. Copilul născut într-o iesle s-ar putea referi la această idee a cancerului de a fi “Poarta
oamenilor”.
Cancerul este un animal de hard-decojit cu prindere puternică și care deține puterea în cleștii sai. Cuvântul Cancer vine din reduplicarea formei

kar-kr-o – a indo-europeana rădăcină -kar De asemenea, nucleele -. “Hard”. De asemenea, Ker-. “Hard”.
radacina(nucleu)-hard.

În Egipt Cancer a fost scarabeul:

“În înregistrările egiptene de aproximativ 2000 î.Hr. constelația Cancer a fost descrisa ca un Scarabaeus, sacru, așa cum semnifică numele său -sacer -specifice (SCARABEUS sacer-sunt gândacii de bălegar), și o emblemă a nemuririi. Aceasta a fost karabos grecesc(sauKharabos) , cuib-minge de pământ în ghearele sale.
“Hieroglifa unui Scarabeu în Egiptul antic are valoarea fonetică a (k) HPR (pronunția adaptata este Kheper, cu vocale adăugate) Aceasta acționează ca o ideogramă pentru următoarele cuvinte.:
(K) hprr: insecte în sine – bălegar-gândacul
(K) HPR: un verb care exprimă conceptul de a lua un loc în natura ciclică a lumii, de existență.
“Mai mult, în timp ce nu acționează ca o ideogramă, în acest context, Kheper adaugand valoarea fonetică a numelui lui Dumnezeu Khepri, prima etapă a zeului soare – cu cea de soare doar crescut Cuvântul are, de asemenea, asociații fonetice cu.:PNS: minge de bălegar, role gândac de bălegar, și PNS verbul pentru modelarea a ceva pe roata olarului “
Scarabeul Egiptean sacru (Scarabaeus sacer), este un gândac de bălegar care se rostogolește în praf, făcând pelete în care sunt stabilite ouăle Acest lucru este legat de conceptul că un gândac scarabeu ceresc împinge simbolic Soarele pe cer . “Uneori, scarabeul ar fi în picioare în barcă purtând Soarele în cleștii sai”
Cancer a fost “Poarta oamenilor”, prin care sufletele coborau din cer în corpuri umane, sau în creație. Zeul Khepri (“cel care a venit în ființă”) a reprezentat scarabeul. Se credea că gândacul de bălegar a fost doar de sex masculin , și reproducerea se facea prin depunerea de material seminal într-o minge de bălegar. Se credea ca auto-crearea gândacului se aseamănă cu cea a lui Khepri, care se creează din nimic.
În astrologie semnul Racului , împreună cu solstițiul de vară, reprezintă, de asemenea, Luna.Crabii sunt influentati de fazele Lunii și mareele care sunt guvernate de Luna. Cancer reprezintă, de asemenea, mama, care în mitologie nu are alta imagine care sa se asemene cu ea decat cea a zeitei Isis.
De asemenea intre scarabeu imagine si imaginea
zeitei Isis prin acele aripi curcubeu si discul solar
exista similitudini.

c2e88d4de60db6d1043dca4e1e2c65528dafc7aa

Zeita curcubeului,Iris si ea este reprezentata ca o tanara fecioara cu aripi de aur
dupa cum se precizeaza http://ro.wikipedia.org/wiki/Iris_%28mitologie%29.
O conexiune mai este cu
Khenti-Amentiu, de asemenea Khentiamentiu, Khenti-Amenti, Kenti-Amentiu și multe alte grafii, este o zeitate egipteană , al cărui nume a fost, de asemenea, folosit ca un titlu pentruOsiris și Anubis
http://en.wikipedia.org/wiki/Khenti-Amentiu
Isis este zeita ascunsa,secreta numita Ament.
La plante se gaseste aceasta titulatura de amenti
o inflorescenta de flori unisexuate insirate de a lungul
unui ax.De aici ajung la aceasta imagine de insiruirea
chakrelor intr-un sistem bine definit numit arborele vietii.

Ma’at, simbol al Ordinului Ma’at, zeita Adevărului, Balance, Ordinul …
Ma’at, spre deosebire de Hathor și Nephthys, părea să fie mai mult de un concept decât o zeiță reala. Numele ei, literalmente, a însemnat “adevăr” în egipteană. Ea a fost adevărul, ordine, echilibru și dreptate personificata. Ea a fost armonie, ea a fost ceea ce a avut dreptate, ea a fost ce lucruri ar trebui să fie. Se credea că, dacă Ma’at nu exista, universul ar deveni un haos, încă o dată!

scarabeu_egypt

Ma’at, simbol al Ordinului
Pentru Egipteni universul a fost mai presus de toate un loc ordonat și rațional. A funcționat cu predictibilitate și regularitate; ciclurile universului au ramas mereu constante; în sfera morală, puritatea a fost răsplătita și păcatul a fost pedepsit. Atât din punct de vedere moral și fizic, universul era în echilibru perfect.
Din cauza Ma’at, egiptenii știau că universul, că totul în univers, lucreaza pe un model, la fel ca și, mai târziu, grecii au numit ordinea de bază a logo-urilor universului sens pentru model.
“La început a fost logo-uri , și logo-urile erau cu Dumnezeu, și logo-urile erau Dumnezeu.” – Ioan 1:1

unnamed (1)

Logos a fost “Cuvântul”, un alt nume pentru Isus.
Egipt, apoi, a fost văzut a fi nimic fără Ma’at.

De aceea trebuie sa devenim purtatorii iubirii prin cunoastere,daruire si adevar ca
forta de coagulare in socitate si in lume.
Sa fim purtatorii de “polen”productiv -evolutiv pentru a crea o lume mai buna,
mai solidara,mai inteleapta,constructiva,armonioasa
si neconflictuala ca o balanta perfect echilibrata,centrata pe soarele nostru spiritual precum imaginea acestei zeite,simbol al matricei cosmice.
“Poate cel mai important simbol ezoteric al Racului este cel al mamei. Racul fiind poarta de intrare in manifestare, mama reprezinta prin excelenta poarta matriciala, prin care apar noi si noi generatii. Mama divina simbolizeaza matricea cosmica prin care apare intreaga creatie, sub influenta spirituala si fertilizatoare a Tatalui divin. Racul este, dealtfel, semnul cel mai yin, cel mai feminin al zodiacului. Simbolismul mamei se leaga de acela al marii, ca si de cel al pamântului, al gliei, in sensul ca toate sunt receptacule si matrice ale vietii. Maica Domnului este, in traditia crestina, Fecioara Maria, care l-a zamislit pe Iisus din Duhul Sfânt. Gasim in simbolul mamei aceeasi ambivalenta ca si in cele ale marii si pamântului: viata si moartea sunt corelate. Nasterea inseamna iesirea din pântecul mamei, iar moartea inseamna o reintoarcere in pamânt. Potrivit transpunerii mistice din crestinism, Mama este Biserica, inteleasa ca obste si de la care crestinii primesc viata si har.

scarabstele
Fiind zodia cea mai feminina, Racul este corelat profund cu ideea de receptivitate. De aceea, femeia este un important simbol ezoteric al zodiei. Racul se polarizeaza perfect cu semnul Leului, care este zodia cea mai masculina, cea mai yang. Spiritual vorbind, femeia sau principiul spiritual feminin poate juca multiple roluri: rolul de mama (matrice creatoare fertilizata de principiul masculin, sustinatoare a manifestarii), rolul de regina (principiul feminin conducator, in armonie cu cel masculin), rolul de energie teribila (dakini-urile din traditia orientala, cu rol de indepartare a fortelor malefice), rolul de energie benefica (manifestare a gratiei divine). Conform Genezei biblice, Dumnezeu a creat intâi barbatul, pe Adam, care se afla intr-o stare androginala. Ulterior, elementul feminin este extras din Adam si materializat sub forma Evei.
Uterul sau matricea este un alt simbol al Racului. Simbolismul matricii este universal corelat cu manifestarea si fecunditatea naturii si cu regenerarea spirituala. In traditia hindusa acest element creator este numit yoni, dar isi poate exercita functia doar in corelatie cu elementul corespondent masculin (phallus sau lingam). In crestinism, matricea creatoare este figurata sub forma unei migdale, in care se afla Fecioara Maria (numita mandorla) care isi exercita puterea creativa fecundata de Verbul divin (logos spermatikos). Si in cazul initierii spirituale se vorbeste de etapa „regresum ad uterum” (moartea spirituala), urmata de trezirea la o noua viata, cea a spiritului.

50dd47403a695
Samânta sau germenul constituie un alt simbol ezoteric al Racului. Referindu-se la simbolismul ideogramei Racului, Rene Guenon Afirma: „In simbolismul astrologic al Cancerului, se poate vedea acest germen in starea de semidezvoltare care e tocmai starea subtila; este vorba deci nu de embrionul corporal, ci de prototipul formal (…) germenul este aici dublu, plasat in doua pozitii inversate una fata de cealalta si reprezentând prin aceasta doi termeni complementari: este vorba despre yang si yin (…) sunt cele doua jumatati ale „Oului Lumii”, asimilate Cerului, respectiv Pamântului.” In ezoterism, germenul cosmic este numit si Hiranya-garbha, Oul de Aur, prin impartirea caruia rezulta jumatatea celesta si jumatatea terestra.
Luna simbolizeaza, ca guvernator al Racului, hrana esentiala. Aceasta este numita in traditia hindusa soma sau amrita. In mitologia greaca se vorbeste despre ambrozie si nectar ca fiind hrana zeilor. In fond este vorba de o energie cosmica, profund benefica si hranitoare pe multiple planuri de vibratie.
Un simbol nu mai putin interesant al acestui semn de apa este cel al familiei. Sigur, nu vom insista asupra ideii de familie inteleasa la modul uzual, ci asupra conceptului de familie spirituala. In crestinism, familia Divina este formata din Tata (a carui imagine fizica sau substitut este Iosif), Mama (reprezentata de Fecioara Maria) si Fiu (Iisus). Iisus este totodata Fiul Omului, dar si Fiul lui Dumnezeu. In Orient, ideea de familie spirituala si de filiatie spirituala este destul de raspândita. Starea de rudenie spirituala este mai profunda si mai elevata decât rudenia de sânge, caci se bazeaza pe profunde legaturi afective si spirituale. Maestrul devine un tata spiritual, iar discipolii sai niste fii spirituali. Intreaga omenire consta din copii ai Tatalui Ceresc si ai Mamei Divine; cei care sunt „de doua ori nascuti” devin insa Fii ai lui Dumnezeu.
Semn al verii si al apei, Racul continua sa ne fascineze cu magia si secretele sale abisale”.

Sursa articol http://sfatuitoarea.blogspot.ro/2014/07/racul-simbolul-ezoteric-al-matricei.html

Citiți și aici http://www.almeea.ro/scarabeul-egiptean-cel-mai-remarcabil-simbol-al-umanitatii-scarabeul-reprezinta-invierea-sufletului/

MOTIVUL „MONSTRULUI ÎNGHIŢITOR” ÎN TEXTUL POPULAR ROMÂNESC. ŞARPELE

13

Lucrarea se poate citi la link-ul de mai jos :

http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_europeana/Lucrari3/romana/Texte_lit.rom3_doctorat/37_Ionela_Iacob.pdf

De la om la Dumnezeu,Sefiroturi și Ierarhii Îngerești,Omraam Michael Aivanhov

Lumina s-a pogorât la tenebre,dar tenebrele nu au cunoscut-o…

lumina-peste-lume

Ne servim de electricitate pentru a ne lumina, a ne încălzi şi sufletește …. Dar adevărul este că, Kabbala menţionează de asemenea Zece Sefiroturi ale Tenebrelor …

Creierul si noua spiritualitate – Prof.univ.dr. Dumitru Constantin Dulcan

In aer rumene vapai
Se-ntind pe lumea-ntreaga,
Si din a chaosului vai
Un mândru chip se-ncheaga…Luceafarul ,de Mihai Eminescu 

D.C. Dulcan: În spatele tuturor lucrurilor e Dumnezeu ,articolul il gasiti la link-ul de mai jos :

http://www.astrocafe.ro/articole/articole-57/articol-d_c_dulcan_n_spatele_tuturor_lucrurilor_e_dumnezeu-3795

Despre Iubire si Cunoastere de Sine

Oamenii ar trebui să se roage să le fie îndepărtată experienţa iubirii fără înţelepciune şi forţă sau, dacă nu pot face altceva decât să iubească, atunci să roage înţelepciunea şi forţa divină sa le ghideze iubirea.

Fără ruşine, oamenii se vor lauda că au iubit, că iubesc sau speră să iubească.Ca şi cum iubirea ar fi de ajuns pentru a le acoperi mulţimea păcatelor. Dar iubirea, după cum am văzut, atunci când nu este vorba de iubire conştientă, adică doritoare să devină atât înţeleaptă, cât şi capabilă de a-şi servi obiectul ei, nu depinde decât de afinităţi favorabile sau defavorabile. In ambele cazuri, ea este la fel de inconştientă, adică fără control. A fi, într-o asemenea stare de iubire este cu siguranţă la fel de primejdios pentru sine, pentru celalalt sau pentru amândoi. Pentru că suntem atunci traversaţi de energia cosmică ce-şi urmează propriile sale finalităţi, cu totul indiferente de ale noastre şi iată-ne încărcaţi cu această forţă. Aceasta este o dinamită pe care o vehiculăm de aici înainte, fără a ne lua măsurile de protecţie. Trebuie să ne mai mirăm de numărul accidentelor? Să recunoaştem, deci că, fără cunoaştere şi putere, iubirea este demoniacă. Fără cunoaştere ea îşi poate distruge obiectul…..Gurdjieff 

Intrebari si raspunsuri …..

pomul-vietii Să mai lămuresc niște gărgăuni de-ai mei, poate prind și câte un răspuns cu care sunt dator … Și încep cu firea noastră, relativă, schimbătoare și amăgitoare, noi fiind relativi în noi, ce vedem azi nu mai vedem mâine, și mai departe relativi cu restul. În lumea asta nu sunt doi ochi identici, nu doi oameni, fiecare cu știința și credința lui. Cine zice că e de stânga sau de dreapta se minte și ne minte. În esența noastră toți suntem și de stânga și de dreapta, egali, atât bărbați cât și femei. În fiecare bărbat plânge o femeie care e neglijată de câteva mii de ani, la fel cum femeile nu vor să vadă că undeva, cândva, au fost bărbați, și încă ce bărbați. Și D-zeu s-a săturat de noi de când l-am lăsat singur. În această manifestare suntem femei sau bărbați, mai mult sau mai puțin amestecați sau separați, în care scopul nostru în viață ar trebui să fie să ne echilibrăm, să găsim unitatea din noi, să egalăm bărbatul cu femeia din noi, mintea cu inima, logica cu intuiția, ce știm cu ce credem, într-un echilibru dinamic în acord cu legile cosmosului, cu natura, cu Dumnezeu dacă vreți așa. Fiindcă acolo e D-zeu, în noi, ne așteaptă în tăcere, în rugul inimii. Deci, separați acum în peste șapte miliarde de ființe omenești, și în restul animalelor și vegetalelor, în esența noastră toți suntem același lucru. Aceeași electroni din noi vibrează dragostea din flori, vibrează glastra din fereastră, vibrează galaxia noastră … nu poți rupe o floare fără să plângă o stea. Și plâng stelele odată cu florile, și plânge ceva și din noi, tot trecutul, prezentul și viitorul nostru. Dar omul a ajuns acum pe cea mai joasă treaptă de evoluție morală. Totul e o minciună, pe care încercăm fiecare să o ascundem și să ne ascundem după o mască a moralității. Știința e minciună, religia nu vorbesc, politica ce să mai zic, presa … Am fost separați noi în noi, mai departe în familie și mai departe întreaga societate, am fost dezbrăcați de hainele noastre originale, de originea noastră, am fost scoși din casele noastre, unde se închinau, doineau și corindau sfinții, și aruncați în închisori de betoane și fier. N-am știut nici noi, ne-am lăsat prostiți de o iluzie materială în defavoarea unei liniști sufletești, am lăsat raiul și am ales de bună voie iadul. Din păcate, trebuie să spun, că asta e, întreaga civilizație actuală e construită pe minciună, noi, ca fiind încă cei mai ʺnecivilizațiʺ, avem avantajul firului ierbii, căruia occidentul o să-și ceară scuze. Firului ierbii și opincii românești. Dacii nu au avut nevoie să-și scrie pe suport material învățăturile, fiindcă au știut că materia e degradabilă, se pierde, le-au transmis doar pentru cei care ajung la nivelul lor spiritual, și nici nu au avut nevoie să se remarce unul ca persoană, fiindcă ei erau toți unul. Ei ne-au lăsat doinele, baladele, colindele, încrustările în lemne cu un limbaj în semne, în alte semne cusute, țesute sau … durute. Atunci a fost adevărata creație, acum, de câteva mii de ani, e doar re-creație. Ce popor mai are în lumea asta așa învățătură? Dar cine să vadă? Cine să vadă durerea și-amarul când strigă paharul și materialul, într-o societate … idioată, care materializează toate ideile idioților. Tot ceea ce am modificat din natura asta, ca niște idioți ce suntem, totul se întoarce împotriva noastră. Din care timpuri sau istorii rămân construcții din materii, și-n care viitor celest va dăinui colb pământesc, ca să ne-ntrecem în mizerii, în lupta oarbă cu materii, construcții ce sfidează timpul luându-l ca zălog pe sfântul? S-a gândit cineva dintre scriitori sau poeți dacă înscrisurile lor valorează mai mult decât lemnul tăiat pentru hârtie? S-a gândit vre-un popă dacă la D-zeu îi place între betoane și fier sau în bisericuța aia de lemn lăsată în paragină? Nu ne lasă materia să gândim, dracul, în slujba căruia suntem. Lui D-zeu nu-i trebuie mii de hectare de păduri tăiate pentru slava lui, fiindcă slava lui e lemnul în picioare mai viu și mai simțit decât noi. Dar orgoliul nu e a lui că e al dracului, și lui ne-am predat și pentru el facem ceea ce facem, fiindcă credință nu e nici cât bobul de muștar. Ar fi și cazul să ne mai trezim la realitate, să ne dăm două palme, să ne oprim un pas din tot umbletul ce-a mai rămas, și să vedem unde suntem, ce căutăm. Dacă căutăm dezastrul și gălăgia le avem, dacă ne trebuie liniștea, să ne întoarcem fața spre natură, să însuflețim natura, câmpul, IA cea străveche cu forme fără pereche, horele și danțurile dumnezeiești, doinele, baladele, colindele noastre. Încet, încet, să dăm viață vieții în magia dimineții, să ne întoarcem fața spre inima noastră, care plânge în tăcere nemângâiată și nebăgată în seamă de o minte orgolioasă. Salvarea noastră ca neam și civilizație este satul, satul unde s-a născut veșnicia, cum zice Blaga, unde ne-am născut fiecare dintre noi, unii direct, alții trecând prin moși sau strămoși, cum zice Ana Blandiana, satul care ne așteaptă să-i aducem mângâiere și să ne dăruie iubirea, cea pierdută sau furată, zic eu. Ca să salvăm satul trebuie să ne salvăm pe noi, să ne întoarcem încet spre bucățica de pământ și să-i dăm viață. Ceea ce a fost de câteva mii de ani, materializarea ideilor, trebuie să ia calea inversă, spre idealizarea materiei, spre însuflețirea naturii, fiindcă natura aia suntem noi. VALOREAZĂ ÎNSCRISURILE CUIVA MAI MULT DECÂT COPACUL TĂIAT PENTRU HÂRTIE? RĂSPUNDE CINEVA LA ÎNTREBAREA ASTA?….( de Borbei Dan )

Apocalipsa altfel ,Ghid pentru dezvoltarea omului !

IMG_20140602_130641

O carte superba ,ce contine enorm de multe informatii si ar trebui insusita de fiecare individ ,o recomand cu toata caldura !!!

Cartea se poate cumpara de pe link-ul de mai jos 

http://www.elefant.ro/carti/publicistica-eseuri/apocalipsa-altfel-217070.html