Rugaciune catre Santul…

Romani-saraci

Fraţilor, iubiţii mei fraţi!
Anul acesta sunt 190 de ani de la naşterea lui Avram Iancu!

“Martir şi Erou al Naţiunii Române”
— Declarat oficial în Senatul României! —

Vă strig pentru ultima oară, ca şi cum ar fi ultima mea suflare! Săriţi în Apuseni să dăm drumul Istoriei şi Culturii pe o nouă albie, săriţi cu tot curajul şi cu toată frica voastră, săriţi cu toată puterea şi cu toată slăbiciunea voastră! Adunate la un loc dau cât un fulger uriaş! Adunaţi-vă la “Marşul Naţional Avram Iancu” din Septembrie 2014, să răsune în Apuseni o nouă Câmpie a Libertăţii. Pe 2 septembrie dimineaţa, plecăm de la Casa Iancului din Vidra de Sus spre Ţebea. Sunt aproape 100 km, de fiecare dată i-am făcut în şase zile. În drum ne oprim şi sărbătorim toate statuile Crăişorului, iar Bisericile oficiază slujbe de pomenire pentru sufletul Eroului. În a şaptea zi este Marea Sărbătoare de la Mormântul Eroului din Ţebea.

Fraţilor, iubiţii mei fraţi!
Dăruiţi câteva zile din viaţa voastră lui Avram Iancu, el şi-a dăruit toată viaţa urmaşilor săi. Numai moartea şi-a dăruit-o sieşi!

Doamne, şi noi suntem neamul Tău! …Laurian Stanchescu

Doamne
Io ti-as da si sufletul din mine
De-acum l-as da,daca as stii
Ca neamul meu odihna are
Si tu ,din morti o sa-l invii .
Doamne
Tu cere-mi orisice
Ca stii ce am si ce nu pot
Nu-mi cere stelele
Ca ti-i le dau, cu cer cu tot.
Doamne
Ma duc sa pun banutul
In traista care tu mi-ai dat
Sa-mi fie de ajutor pe drumul
Ce-l am eu de urmat.
Doamne
Cu mila de la Inceput
Intoarce ochii ,nu zuita
Si intinde mainili amandoua
Si fa lumina-n tara mea .
Doamne
Ma plec nainte-ti
Si-ti cer pentru ultima data
Fa ,sa coboare ingerii
Asa cum or mai fost odata.
Doamne
Tu esti si-n cer si pe pamant
Fa omul ca sa fie drept
Iar eu credinta nu m-o pierd
Ca te stiu Doamne ,de Cuvant .
Doamne
Acu ma duc sa pun banutul
In traista veche, ce mi-ai dat
Sa-mi fie de-ajutor pe drumul
Ce-l mai am eu de urmat.
Poti sa ma bati Doamne si-n cui
Ca n-am sa zic nimanui ….
de C.J

image (1)

Pamantul deocamdata

pamantul-se-rupe-in-doua-la-mare-adancime-in-apropierea-indoneziei-vezi-explicatiile-specialistilor-18199383

Pamantul deocamdata,Adrian Paunescu

1. Timpul vieţii ni-i scurt
Hai să-l facem curat
Trăiesc unii din furt
Alţii doar din ce-au dat
Sunt săraci şi bogaţi
Laşii scuipă pe prag
Voi ce-n lună zburaţi
Pân’ la cer vă urcaţi
Pe spinări de noi sclavi

R: Pe pământ avem de toate
Şi mai bune şi mai rele, bune, rele
Şi-nchisori şi libertate
Şi-ar putea şi nu se poate
Şi noroi şi stele

2. Voi ce-n lună plecaţi
Cu-ale noastre izbânzi
Nu uitaţi c-aveţi fraţi
Pe planetă flămânzi
Pâinea lor o mâncaţi
Printre stele zburând
Voi degeaba zburaţi
Când cei subdezvoltaţi
Se târăsc pe pământ

3. Lumea-i plină de rai
Şi de doctori docenţi
Şi de măşti şi de vămi
Şi de mari inocenţi
Fiindcă naşteţi copii
Apăraţi-i luptând
Doborâţi monştrii vii
Ce de-un veac de vecii
Norii pun pe pământ

4. Între cei care trag
Şi acei ce sunt traşi
Nu e loc de vreun steag
E o groapă de paşi
Între ei sunt sudaţi
Cu un strâmb ideal
Cum sunt bine legaţi
Condamnatul de laţ
Şi biciuşca de cal

5. Fii ai muncii, aveţi
Năduşală pe piept
Cum stă nurca de preţ
Pe-al madamelor piept
Unii au, alţii fac
Unii dorm, alţii sunt
Între înger şi drac
Trage omul sărac
Înhămat la pământ

R: Pe pământ avem de toate
Şi mai bune şi mai rele, bune, rele
Şi-nchisori şi libertate
Şi-ar putea şi nu se poate
Şi ruină şi cetate
Genii mari şi frunţi tembele
Vânt ce stă şi vânt ce bate
Şi martiri, dar şi lichele
Nedreptate şi dreptate
Şi-ar putea şi nu se poate
Şi noroi şi stele

Mi-e dor

Mi-e dor ….

 

Frumoasa-i vara si cat as vrea  sa vina

Sa fie cald,cu flori si cu lumina.

Cel ce iubeste florile ,le vede

El se imbie cu culoare si-n ele crede.

Si eu le cred si iubesc musetelul

Cand il zaresc ,imi bucur sufletelul

Ador sa stau pe campul verde,des

La fel ca-n fiecare vara,emotii am cules

Am strans in inimioara mea multa caldura

Si-acum mai vreau,dar mai astept vreo o luna.

Si vreau sa stau pe deal privind departe

Iar vantul sa-mi intoarca filele din carte

Si muntii sa-mi dicteze,iar eu sa scriu poezioare

Si sa ma alint plimbandu-ma langa izvoare

Pe fondul apei clipocind curgand in jos la vale

Eu sa-i percep blandetea privind in sus spre soare

Si raze ma mangaie si ochii nu-mi clipeasca

Prin gene lungi si-ntoarse,  Luna ma priveasca

Sa pot sa tip sa chicotesc de fericire

Sa imbratisez natura,sa uit din nou de mine

Si apoi sa adorm usor, in ceasul serii

Si sa visez,sa ma trezesc in cantecul privighetorii

S-aud izvorul iarasi,cum curge langa mine

Cu ochii inchisi as sta mai multe zile

Cat eu voiesc sa simt acestea toate

Ochii mei sa nu stie,daca e zi sau noapte

Sa-i am mereu aproape,stejarii mei fosnind

Sa  simt eu iarba verde ,sub pasii-mi frematand

Din spate porumbeii sa se inalte-n zbor

Vreau sa-mi agate parul ,vreau sa simt un fior

Mi-e dor de toate acestea,mi-e tare dor de munte

Sa ma invart la soare si pasari sa imi cante

Din flori sa-mi fac cununa,sa mi-o asez in par

Si sa ma joc in voie ,ca un copil minor

Ce dor imi e de greieri si de graul meu lucios

Sa ma petrec pe campuri ,zambind din colt,frumos

Si floarea soarelui ,privind oaches la soare

Cu genele ei dese,far de asemanare

Si cucul sa imi cante si vantul sa imi bata

Si ploaia daca vine, las, sa ma ude toata

Iar eu sa rad in hohote, cand ploaia se revarsa

Sa chicotesc tot drumul,pana-am s-ajung acasa

Ce bine este vara si ce mult o iubesc

Si parca doar gandind-o si buzele-mi zambesc

Am s-o astept cat timp va fi sa fie

Ea pentru mine e o dulce melodie

O simt aproape si o astept cuminte

Dar pana vine,am s-o cant in cuvinte .

Chiar daca vara, nu o gasesc acum, afara

Ea mi-a ajuns in suflet si nu e prima oara

Eu stiu, ca doar vorbind de vara mea

Ea ma cuprinde-n brate si nu ma va lasa…..

 By Carla Kia