In Tara turmelor si-a Painii,o claie de cer si-o caciula de stele …

copil-de-taran-din-zona-sibiului-1206

Patriotismul… nu-i…
brățară sau papion… sau pălărie…
să-l porți sau nu,
să ți se pară că-ți vine sau nu-ți vine ție.
Te naști cu el, ți-e-n datul sorții,
n-ai cum să-l lepezi după* tine,
îl porți ca pe o cămașă-a morții,
nu-l cumperi de la curți străine.
Și de vândut, n-ai cum să-l vinzi
pe un fel de suferință crestată dureros
pe grinzi de suflet vechi și de credinți.
Aud și văd, citesc, și tac,
cuprins de o silă ancestrală,
plâng de rușine că am fost dac
și c-am ajuns acum zăbală
în gura știrbă a nu știu cui
care-mi molfăie mândria
și-mi bate lacrimile-n cui,
și-mi răstignește poezia…Tudor Gheorghe..

Iubesc pe cel care nu-şi pune de-o parte vreo picătură, măcar, dintr-al său spirit, spirit ce-i chintesenta propriei virtuţi, căci cu astfel de spirit ,neamul va trece puntea.

Copilul este constructorul spiritual al omenirii, iar obstacolele în calea dezvoltării sale libere sunt pietrele din zidul în care a fost închis sufletul omului….Frumoase sunt doar acele suflete demne care nu accepta niciodata sa se plece.Harpa sufletului omenesc e atat de mestesugit alcatuita, incat numai o lovitura care i-ar rupe dintr-o data toate coardele ar putea sa-i nimiceasca orice putinta de vibrare.Sufletul trebuie tratat ca pamantul, sa i se dea ce-i trebuie spre a fi productiv.Lasati cerul in pace,fiindca sufletul este ca si copacul,nu-i grijiti cu-atata patima ramurile,ci radacina ,n-o lasati sa moara …

…………………………………………………………….

FRAŢII MEI ROMÂNI!
IUBIŢI FRAŢI DE SÂNGE STRÂMOŞESC!
ŢARA NOASTRĂ ESTE SFÂNTA NOASTRĂ BIBLIE ROMÂNEASCĂ!
A FOST MARTIRIZATĂ ŞI RĂSTIGNITĂ PE TOŢI VIII ŞI MORŢII NOŞTRI!
VENIŢI ÎN APUSENI SĂ ÎI SACRALIZĂM RĂNILE ŞI DESTINUL!

Fraţilor, iubiţii mei fraţi!
Anul acesta sunt 190 de ani de la naşterea lui Avram Iancu!

“Martir şi Erou al Naţiunii Române”
— Declarat oficial în Senatul României! –..Laurian Stanchescu 

Pe 1 Septembrie o sa pornim de la Casa lui Avram Iancu, o sa parcurgem drumul pana la Tebea pe jos in etape, cu oprire la Campeni, Abrud, Mihaleni, Criscior, Ribita, Brad, Tebea. Sosirea la Tebea pe data de 7. Cine vrea sa ni se alature o poate face de la inceput, s-au in etape pe traseul parcurs…Serb Marcel..

CHEMARE

In muntii nostrii un Craisor
Lupta-ta pentru acest popor,
Iar steagul luptei el l-a dus
Pentru Moti si Cel de Sus.

Acum hai sa ne adunam
Pe Iancu sa-l veneram,
Sa plecam din casa lui
Pin la Tebea motului.

Daca aveti singe de Mot
Noi va asteptam pe toti,
Marsul lui sa infaptuim
Si spre Tebea sa pornim.

Si in prima zi din toamna
Din comuna lui natala,
Laurian ne va conduce
Pin la Tebea in deal la cruce.

De aveti singe de Mot
O sa veniti si voi toti,
De nu…O sa fim noi doi.
Iancu va traii prin noi.

Hai in mars si hai la Tebea
Noi poporul, zis azi plebea,
Sa-l cinstim pe Craisor
In ciuda ciocoilor.

O sa vina si ciocoi
Sa cerseasca voturi noi,
Ca atunci isi amintesc
De acest tinut MOTESC.

Noi o-mere pentru Iancu
Pentru Craiul nostru dragu,
Vom merge pe drum , prin munti,
Pin la Tebea. Chiar desculti….de Serb Marcel

Avram_Iancu_batran-350x592

 

Cand magii erau tarani-Noii cei Mari-Descantec de Leac,Vindecari

heilmittel_93547500

Articolul il gasiti pe link-ul de mai jos 

http://www.formula-as.ro/2005/676/enigme-16/cand-magii-erau-tarani-6190

Eminescu răsucindu-se în mormânt

Eminescu răsucindu-se în mormânt

A fost odata ca-n povesti,
A fost – de-ar mai fi iara –
Din neamuri tracice, regesti,
O prea frumoasa tara.

Si era una pe pamant
Si mandra-n toate cele
Cum e icoana unui sfant
Si Luna intre stele.

Ma doare-n suflet cand privesc
La tot ce se intampla
Si in mormant ma rasucesc
Si cuie-mi intra-n tampla.

Eu nu mai simt miros de tei
In viata mea postuma,
Nu vad nici vajnici pui de lei.
Doar mucegai si huma.

Luceferi nu mai stralucesc
Cand tara e o rana,
Copiii mamele-si bocesc
Ca n-au in blide hrana.

Cantat-am graiul romanesc,
Aceasta dulce limba.
Dar astazi, cei ce-o mai vorbesc
Prin alte tari o schimba.

Degeaba le-am lasat cu dor
O “Doina”, sa tresara!
Trecutul nu e viitor
Si viata li-i amara.

Nici harta nu-i ca-n alte dati
Din Nistru pana-n Tisa;
Moldova-i astazi jumatati.
Cat rau facutu-ni-s-a!

Degeaba scris-am eu scrisori
Din vremuri de urgie
Si m-am rugat de-atatea ori
Mai bine sa va fie.

Avut-am piatra la hotar
Si-n tara noastra singuri
Cules-am holde din brazdar.
Acum n-aveti nici linguri…

O, biet popor roman sarac
Cu-o tara prea bogata!
Tu vino-i raului de hac
Sa nu ti-o vanda toata!

Si da-i afara pe straini
Cu toti imburghezitii,
Sa nu-ti mai fie-n alte maini
Guverne si politii!

Cu trupe de comedianti
Numindu-le partide
Sunteti romanii emigranti
Din rai in tari aride.

Pierdut-ati banii tarii-n vant
Si-i goala visteria.
Mai dati si ape si pamant
Si vindeti Romania.

Mihai Viteazul v-a lasat
O tara mai rotunda.
Voi azi ati scos-o la mezat,
Strainii va inunda.

Aveti intinsul Baragan
Si nu aveti o paine,
Aveti si turme si ciobani
Dar duceti vieti de caine.

Aveti bogatii munti Carpati
Si dulcea Miorita,
Paduri de brazi ce va sunt frati,
Si flori in poienita,

Aveti o delta ca-n povesti –
Vedeti sa nu v-o fure –
Atatea ape, atatia pesti
Si nu mancati nici mure…

Nici vii pe deal nu mai zaresti,
Livezile se-uscara
Cand mărul Tarii Romanesti
Se-aduce de afara.

Nu vine Mircea cel Batran,
Nici Stefan, de la Putna
Sa vi-l alunge pe pagan
Cand voi lasat-ati lupta!

Albastrul cerului senin
Se-ntuneca mai tare
De-atatia nouri de venin,
De-atata delasare.

Nu voi a va-nvata de rau
Ci-ncerc a va-telege:
De ani si ani cadeti in hau,
Nimic nu va mai merge.

Rusine sa va fie-n veac
Ca v-ati tradat strabunii
De parca n-ati fi pui de dac
Ci rude-ati fi cu hunii!

Lasati pe-ai vostri guvernanti
Sa va inece-n smoala,
Sa fiti doar simpli figuranti
Pe scena lor de boala?

Un singur lucru eu voi sti
In lumea care trece:
Urmasul meu roman va fi
Si muritor si rece.

Eu nu mai am ce sa mai sper.
Va vad de-atata vreme
Tarandu-va in trai mizer
De griji si de probleme.

Si nici nu pot a mai privi
A voastra neputinta.
Ma-ntorc la starea mea dintâi.
Ma-ntorc in nefiinta.”

Luceafarul vorbi profet
Spre neamul lui, spre tara.
Si, lacrimand, se stinse-ncet.

Muri a doua oara…

Marian Bamboi

Minunat, de ascultat !!!

Manifest pentru sanatatea Pamântului

batran

Adrian Paunescu – Manifest pentru sanatatea Pamântului

Aproape am ajuns sa ne mândrim
Ca mai rapid în acest veac se moare, 
Ca noi ne-mbolnavim si suferim
De boala bolilor fara scapare.

Stupizi actori ai tragicului rol, 
Mai si avem puterea inumana
De a vorbi despre acesta rana 
Ce va lasa pamântul sterp si gol.

Noi sântem fiii veacului bolnav, 
Noi sântem cancerosii de elita.
Nu ne mai vindecam cu niciun praf, 
Bieti iovi pe o planeta parasita.

Si mai avem si straniul obicei
De-a spune, si-n piept a ne si bate
Ca moartea ne-a facut averea ei
Vânzând înstrainata sanatate.

Si chiar acum, când eu acestea scriu, 
Când va vorbesc plângând la fiecare, 
Pentru un om sub cer e prea târziu…
Un om macar ireversibil moare.

Oameni politici înca sanatosi, 
Barbati puternici situati la cârma, 
Priviti acest pamânt de cancerosi!
Uitati-va voi însiva în urma!

De nu cumva sunteti si voi pânditi
Si de sfârsitul nu va e departe, 
De nu v-a pus în drum ca sa-i stârniti
Ogoare de cenusa muma moarte.

Si daca va convingeti ca-i real, 
Ca omul haituit de moarte este, 
Ca zeul lumii cade de pe cal
Strapuns ca de leucemii celeste, 

Daca nevasta unuia sta sub 
Puterea bolii mari ca într-o cusca, 
Daca e cancer într-al lumii trup
Si-n nervii ei miros de praf de pusca, 

De ce luptati cu armele de foc
Si-ati dus mortea la perfectiune?
De ce nu puneti banii la un loc
Pentru aflarea leacurilor bune?

Ca nu atât un ne-nsemnat câstig
Al vreunui doctor sa ne enerveze, 
Ci banii dati pe moarte si pe frig
Sa puna omenirea-n paranteze.

Nu-i numarati ilustrului chirurg
Banii luati pe grave operatii
Daca nu stiti si banii care curg
Ca sa distruga rase, neamuri, natii!

Matusa mea face economii 
La gaz, lumina si ades la carne
Fara a-ntelege si a sti
Ca-n spate omenirea-i pune coarne.

Degeaba sânt chemati marii sarmani
Cureaua sa o strânga cu credinta, 
Când voi zvârliti fara vreo trebuinta 
Sudoarea lor si-a sutelor de ani.

Ne mor parinti de cancer si ne mor
Copii si frati, si cunoscuti si rude
Nimic n-amâna ora mortii lor, 
Urechea cerului nu-i mai aude.

Am merita si noi sa mai traim.
Dati banii nostri pentru sanatate, 
Ca astazi am ajuns sa ne mândrim
Cu boala nostra, prima între toate.

Vrem viata pentru cei ce i-am nascut.
Vrem viata pentru noi, aflati în viata, 
Ca moartea chiar în noi lucreaza mut
Acum, când noi vorbim despre viata.

Vrem sa traim! Putem sa dam si spert
Pentru macar un an de sanatate.
Opriti va imploram acest comert
De moarte si de tot ce nu se poate.

Oameni politici, bunii nostri frati, 
Noi v-am cedat si ranguri si proportii.
Dar nu putem continua.
Stopati aceasta competitie a mortii...

http://observator.tv/eveniment/un-bulgare-de-foc-a-cazut-langa-oradea-111833.html?utm_source=observator&utm_medium=col_st_art&utm_campaign=observator