Să vorbim românește

limba_romana-480x300

Citește și https://sssefora.wordpress.com/2015/03/05/traco-geto-dacia/

Să vorbim româneşte

Cugetarea românească
Are portul românesc:
Nu lăsaţi dar s-o ciontească
Cei ce limba ni-o pocesc.

Când românul se-ndârjeşte
Din ţărână când mi-l scoţi,
El îţi toarnă româneşte
Un blestem de şapte coţi,
Când de dragoste s-aprinde
El vorbeşte lin şi blând,
Încât dorul te cuprinde
Dulcea-i vorbă ascultând.

Niciodată altă limbă,
De pre buze româneşti,
Nu se-ndoaie, nu se schimbă
După gândul ce gândeşti.

La mânie, la iubire,
La suspin şi chiuit,
După chiar a noastră fire
Graiul nostru e croit.

La iubire, la mânie,
La chiot şi la suspin,
România-i România
Cu fagur şi cu pelin.

Sucind limba românească,
Stricând graiul strămoşesc,
După moda franţuzească,
Sau cu modul latinesc,

Ne-am strâns minţile cu fracul
Şi simţul ne-am îmbrăcat
Cu haina, de unde dracul
Copiii şi-a înţărcat.

Românimea cât trăieşte
Graiul nu şi-l va lăsa;
Să vorbim dar româneşte.
Orice neam în limba sa!
poezie de Bogdan Petriceicu Hasdeu

…………………………………………………………………..

Rumâni din Valea Timocului,Serbia 

Interesant portul popular,cu acel stil de pantaloni cu tur ,autentic

 

La România

Purtând pe trup înfipta gheară
Şi-n suflet drojdii de venin,
De zece ori sărmana ţară,
Rămasă-n voie la străin,
D-abia putând să mai respire,
Mereu lovită de călăi—
De ce te plângi c-a-ta peire
Îţi vine de la fii tăi?
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Trecut-au vagabunde gloate
Prin ospătosul tău ogor,
Şi ţi-au lăsat în urmă toate
Gogoşi de vierme rozător!
Un venetic îţi dă cu peatră,
Îţi dă un altul cu ciomag,
Primiţi la masă şi la vatră
În loc să zacă lângă prag!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Ei nu-ţi sunt fii. Priveşte-i bine:
Cunoaşte-ţi laptele din sân
Şi din năpârcele străine
Alege puiul de român!
Nu blăstăma victima frunză,
Ci scutur-o de negrii gâzi:
În foi să nu se mai ascunză
Cumplita droaie de omizii
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Deschide cronica străbună
La anii marilor nevoi,
Când soartea fulgeră şi tună
Potop şi flacără pe noi:
Să vezi c-acea grozavă ciumă,
Ce-n veci de veci te-a otrăvit
Ş-acuma iarăşi te sugrumă—
E veneticul înfiat!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Românul geme-n bătătură
Pe când străinii chiuiesc
Şi urlă cântece de ură,
Sugând pământul românesc!
Iar tu, o scumpo Românie,
Tu nu ştii singură ce zici,
Lovind, pe fii-ţi cu mânie
În loc să baţi pe venetici!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Sunt mulţi românii prin cătune,
Sunt mulţi ca stelele din cer,
Dar norul greu când îi supune
Luceferii în ceaţă pier!
Sunt mulţi românii în tot locul,
Sunt mulţi ca floarea din grădini,
Dar nu s-a dezvălit bobocul
Impedecat de mărăcini!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

De vrei să scapi duioasa rază
A mii de stele româneşti,
Tu norul ce le-nmormântează
Din cerul ţărei să-l goneşti!
De vrei să smulgi plăpânda floare
Din buruieni şi din scaieţi,
Tu-i fă curând un loc la soare:
Hai dară la plivit, băieţii
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

poezie de Bogdan Petriceicu Hasdeu

 12-525x376

România- Chipuri de piatră ,geometrie,Verb

10427329_834105776611616_8986606425949147413_n

Ceahlău,Piatra Lăcrimată

Și totuși ,piatra e prima formă de viață ,are graiul viu și-mi pare că, acum e mai viu decât la începuturile sale …

Ceahlău,Panaghia 

dru-4101 panaghia

Detunatele ,Apuseni 

detunatele8 Detunatele-Muntii-Apuseni-Metaliferi_030 dsc_1441 67_big

 

Tainele primordialității ,zestrea poporului român .

10349147_819522628069931_1329699429741777262_n

Maria_Tanase_1

PuiIeRacoviţa

 

M-am tot ferit să spun asta dar e extrem de util ,imaginați-vă crucea ca pe un buton de seif ,acum il intoarceți spre dreapta si devine X ,apoi gândiți-vă că totul e sub cheie ,seiful este inchis ,nu știu insă dacă pentru totdeauna sau urmeaza doar o perioadă ,un ciclu ,cert este că exact așa stă treaba cu adevărat informațiile reale sunt ținute la loc sigur de profani ,iar tot ceea ce apare pe tarabă ii duce pe drumul făr de intoarcere …Simbolul X dacă-l rotiți ca pe un buton ,la stânga ,veți avea impresia ca ați deschis seiful ,da,doar impresia …
Acum fixați cu atenție simbolul prezent pe pieptul călușarilor ..Gândiți liber dragilor si fiți convinși ca invațaturile predate in fața tarabelor nu sunt reale ,dimpotrivă va pun pecete pe minte ,trup si suflet si nu mă puteți contrazice nicicum ,ei vă spun ce vor ,voi la fel ascultați ce vreți ,nici nu-mi dați nimic,dar nici nu-mi luați …Totul e pentru cine are urechi ,să audă și ochi,să vadă ,,toată Taina e așezată cu grijă in folclorul românesc (rădăcini primordiale ) ,obiceiuri,tradiții,cultură ,simboluri ,au fost ascunse bine de tot și nu le va afla nimeni din carți niciodată ,adevărul vine din interior ,acesta este sămânța de care vorbea Mântuitorul,ea crește doar pe pământ imaculat ,de aceea e nevoie de smerenie,discernământ,puritate , ceilalți cu așa zisele învățături ale lor ,vă plimbă de la Ana la Caiafa …Zi frumoasă să aveți ,cine trebuie să priceapă, simte cu trup și suflet ,Adevărul joacă sub ochii voștrii .dansați împreună cu el dacă vreți să-i pătrundeți tainele !

X = Z = 8 infinit …Și încă ceva ,la început a fost Verbul  !

S fi în X ..

Feriți-vă pe cât puteți de occidentalisme ,scrâșnet de dinți ,rătăcire,labirint …

 

PARINTEASCA DIMANDARE

Parinteasca Dimandare
Na sprigiura cu foc mare
Frati di muma si di-un tata,
Noi, Armani di eta toata.
Di sum plocile di murminta
Striga-a nostri buni parinta:
“Blestem mari s-aiba-n casa
Cari di limba-a lui s-alasa.
Cari-si lasa limba-a lui
S-lu-arda pira-a focului,
Si s-dirina viu pri loc,
Sa-li si friga limba-n foc.
El an vatra-li parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca;
Di fumeli curuni s-nu base
Nic an leagan si nu-nfase.
Cari fudze di-a lui muma
Si di parinteasca-li numa,
Fuga-li doara-a Domnului
Si dulteamea-a somnului!”

leonardo-da-vinci-06

1238232_816163808405813_482641974294850096_n 1422376_819142938107900_6639274652005092217_n 1669952_819143048107889_6514400811548732327_o 1899991_819123731443154_5628193833568181404_n 1904118_819059254782935_8134102910069946601_n 1920382_819059214782939_8849148729418884385_n 1959889_819060561449471_4462283186683701083_n 1977342_816163835072477_4234711648380630511_n 10272641_819123591443168_7137705121349300343_o 10418985_819059598116234_1122897095534289242_n 10423857_819061568116037_2098441730990202469_n 10489675_815009501854577_3295834458671019695_n 10616693_719564721448622_858237307054344894_n 10626786_819059811449546_8479485851859823669_n 10645247_819060781449449_7163840358317506125_n 10659361_819060778116116_1184937016949319252_n 10668933_819221238100070_1386899363622495290_o 10682262_819071431448384_8499036568112915595_o 10703825_819059278116266_3168260526993594682_n 10712883_819060261449501_5554915118839307319_n calusari3 calusarii-anamaria-dascalu fl-296